Kosovo - nou parlament, nou guvern, problemele?... ceva mai vechi

Cifre şi rezultate

După o perioadă de o lună, caracterizată de o agitaţie semnificativă în cadrul procesului de numărare a voturilor exprimate în procesul electoral desfăşurat în data de 06 octombrie 2019 şi în declararea validăţii acestora, Comisia electorală centrală din Kosovo (CEC) a anunţat, în data de 07 noiembrie 2019, rezultatele finale.

La alegerile din 06 octombrie 2019 s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot. Cele 844.121 de voturi validate au scos în evidenţă o rată de participare de 44,72%, datorată în parte şi numărului de alegători din diaspora, care s-au prezentat şi au fost înregistraţi la vot.

Schimbări majore pe scena politică

Aşa cum era de aşteptat, într-o cursă foarte strânsă cu alte formaţiuni politice, partidul LVV (Vetëvendosje, formaţiune politică de stânga) al lui Albin Kurti a obţinut cele mai multe voturi, clasându-se pe primul loc cu un total de 221.001 sau 26,27%, în timp ce LDK (Liga Democrată din Kosovo, formaţiune politică de centru-dreapta), actuala parteneră de coaliţie, s-a clasat pe locul doi, cu 206.516 de voturi sau 24,54%.

Partidul Democrat din Kosovo (PDK), al lui Kadri Veseli, care a avut ca lider şi pe Hashim Thaçi, timp de 14 ani, a ajuns pe locul trei cu 178.637 de voturi sau 21,23%, obţinând cel mai slab rezultat electoral din anul 2000 până în prezent. Acest fapt se datorează şi faptului că, în 2017, PDK a funcţionat într-o coaliţie cu AAK / Alianţa pentru Viitorul Kosovo şi Iniţiativa Social Democrată (NISMA), fapt ce nu a permis identificarea exactă a nivelului de susţinere electorală pe care partidul l-a avut la alegerile parlamentare anterioare. Pentru prima dată, după 12 ani, cât a fost la guvernare,  PDK va ocupa fi în opoziţie în Adunarea Kosovo. Fostul prim-ministru kosovar, R.Haradinaj, şi coaliţia sa, alcătuită din AAK şi Partidul Social Democrat (PSD) s-au clasat pe locul patru, cu 96.872 de voturi, sau 11,51%, înregistrând o creştere minimă în comparaţie cu alegerile din 2014, în pofida faptului că această coaliţie a aspirat să câştige aceste alegeri.

O altă coaliţie formată între NISMA, Noua Alianţă Kosovo (AKR) şi Partidul Justiţiei (PD) a înregistrat un rezultat foarte slab, nereuşind să treacă într-o primă fază pragul necesar de minim de 5%. Cu toate acestea, decizia Curţii Supreme de a exclude voturile din Serbia din numărul total de voturi, a permis coaliţiei NISMA-AKR-PD să intre în Adunarea Kosovo cu 42.083 de voturi primite, ceea ce a însemnat realizarea nivelului minim de 5%. Reprezentarea minorităţii sârbe din Kosovo rămâne neschimbată, partidul Lista Sprska, obţinând 53.861 voturi sau 6,40%.

Cât de greu se realizează o majoritate. Şi un nou guvern

Noul parlament al Kosovo a fost constituit pe 26 decembrie 2019, la aproape trei luni de la alegeri, deşi preşedintele kosovar, Hasim Thaçi, a cerut în mod repetat LVV să prezinte numele primului-ministru desemnat.

În acest context, A.Kurti şi H.Thaçi s-au întâlnit pe 6 ianuarie 2020, după care acesta din urmă a acordat LVV numai două zile pentru soluţionarea cererii făcute. După trecerea termenului limită, H.Thaçi a solicitat LVV să prezinte un nume cât mai curând posibil, avertizând, în acelaşi timp, că, în caz contrar, ar putea atribui unui alt partid dreptul pentru a forma guvernul. LVV a cerut preşedintelui H.Thaçi să înceteze "presiunea" şi "evaluările politice" cu privire la crearea noului guvern. În răspunsul la apelurile multiple ale lui H.Thaçi pentru ca LVV să prezinte cât mai curând propunerea de prim-ministru desemnat, liderul acestei formaţiuni politice, A.Kurti, a susţinut că nu este datoria preşedintelui Kosovo de a stabili termene pentru partidele politice care au câştigat alegerile. Mai mult, A.Kurti a susţinut că singurul termen constituţional legat de perioada după care partidul câştigător propune preşedintelui un nume pentru premier este de 15 zile (de la constituirea parlamentului?), iar partidul ar trebui să obţină şi sprijinul parlamentului pentru aprobarea noului guvern.

Dezacordul cu privire la împărţirea posturilor cheie a influenţat semnificativ discuţiile dintre LVV şi LDK, provocând, totuşi, ceea ce preşedintele kosovar, H.Thaçi, a numit "o mare dezamăgire pentru poporul kosovar şi riscul unei crize constituţionale complet inutile". La rândul său, adresându-se opiniei publice într-un mesaj video, în data de 03.02.2020, A.Kurti a subliniat că ei "sunt obligaţi înaintea tuturor să revină la masa de negocieri, să identifice un limbaj comun şi să se ajungă la un acord."

LVV, care a câştigat alegerile generale din Kosovo din 06 octombrie 2019, a realizat, până la urmă, împreună cu LDK, o majoritate, extrem de fragilă, pentru formarea noului guvern.  după negocieri care au durat  trei luni.

Eşecul repetat al discuţiilor dintre cele două formaţiuni politice, LVV şi LDK, a împiedicat formarea unui nou guvern şi stimularea procesului de reforme importante, dar şi speranţele SUA şi UE de a relansa discuţiile dintre Serbia şi Kosovo pentru a-şi normaliza, în sfârşit, relaţiile.

Astfel, în contextul în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a frustrării atât în plan intern, cât şi în plan internaţional, la mai bine de trei luni de la ziua desfăşurării alegerilor generale, preşedintele kosovar, H.Thaçi, l-a nominalizat pe A.Kurti pentru ocuparea poziţiei de prim-ministru la Priştina şi formarea unui nou guvern. În acest context general, preşedintele LVV, A.Kurti, a avut la dispoziţie 15 zile pentru a încheia un acord cu LDK privind formarea noului guvern, acest lucru realizându-se la aproape patru luni după desfăşurarea alegerilor. În cazul în care A.Kurti nu reuşea să obţină o majoritate pentru formarea noului guvern, H.Thaçi avea posibilitatea mandatării unui alt partid, iar dacă această încercare eşua din nou, ar fi putut fi convocate noi alegeri parlamentare în Kosovo.

Preşedintele Kosovo i-a încredinţat lui A.Kurti sarcina de a constitui şi conduce viitorul guvern al Kosovo, chiar dacă formaţiune sa politică nu deţine singură o majoritate pentru formarea noului guvern, dar este o realitate că LVV a primit cel mai mare sprijin din partea alegătorilor kosovari în cadrul alegerile parlamentare din 06 octombrie 2019.

Drept urmare, după patru luni de negocieri dure, Kosovo a obţinut, în sfârşit, un nou guvern condus de liderul LVV, A.Kurti, în data de 03.02.2020, Adunarea Kosovo votând favorabil noul guvern format de coaliţia formată de această formaţiune politică şi LDK cu 66 de voturi pentru şi zece abţineri. În discursul său adresat Adunării Kosovo, A.Kurti a declarat că ziua de 03.02.2020 a fost data la care schimbarea votată la alegerile din 6 octombrie 2019 a fost instituţionalizată. El a promis că guvernul său va proteja demnitatea cetăţenilor din Kosovo, va introduce un sistem de verificare în tot sistemul judiciar, va adopta măsuri pentru curăţarea şi protejarea mediului, va evita utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice şi va asigura, în doi ani, funcţionarea sistemului de asigurări de sănătate. Cele două foste partide politice de opoziţie, LVV şi LDK nu au reuşit să-şi păstreze în totalitate promisiunea făcută în timpul campaniei electorale de reducere la 12 a numărului de ministere care alcătuiesc guvernul kosovar.

Cele două formaţiuni politice au discutat pentru formarea a 12 ministere, preluând fiecare câte cinci şi alocând două pentru comunităţi minoritare etnice. Cu toate acestea, având în vederea ultima decizie de formare a guvernului Kosovo, în conformitate cu prevederile Constituţiei, dacă un guvern are mai mult de 12 ministere, comunităţile minoritare trebuie să deţină cel puţin trei ministere, comunitatea sârbă, care este cea mai mare minoritate, deţinând întotdeauna două dintre trei ministere acordate minorităţilor.

Conform propunerilor făcute, noul guvern a redus numărul de ministere de la 21 la 15, în timp ce numărul vice-miniştrilor a fost scăzut  de la 80 la 33.

Noua coaliţie de guvernare mai are în componenţă, pe lângă LDK şi LVV,  şi alte şase grupuri parlamentare reprezentând bosniacii, sârbii, turcii şi alte minorităţi etnice. Ca urmare a ultimelor evoluţii în plan politic la Priştina, în data de 04.02.2020, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, Josep Borrell, a salutat votul Adunării Kosovo care confirmă noul guvern condus de premierul A.Kurti. Înaltul oficial al UE a subliniat că, în contextul guvernului aprobat, aşteaptă cu nerăbdare să se intensifice discuţiile şi cooperarea dintre UE şi Kosovo. A fost subliniat şi faptul că UE va rămâne angajată să lucreze cu instituţiile şi liderii kosovari pentru a merge mai departe pe calea europeană, iar noul guvern de la Priştina are de făcut multe eforturi pentru implementarea prevederilor Acordului de stabilizare şi asociere şi a Agendei europene de reformă şi pentru promovarea statului de drept şi a dezvoltării socio-economice. Josep Borrell a evidenţiat că şi cooperarea regională trebuie consolidată, precum şi relaţiile de bună vecinătate, în acest context, aşteptându-se o reluare rapidă a Dialogului Belgrad-Priştina facilitat de UE pentru a contribui la o normalizare cuprinzătoare a relaţiilor dintre cele două părţi. Starea actuală nu este acceptabilă şi nu există nicio alternativă la reluarea rapidă a discuţiilor de normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Priştina.

A fost, de asemenea, subliniat şi faptul că trebuie să se vadă o angajare reînnoită a Kosovo, în propriul beneficiu, în iniţiativele regionale şi structurile de cooperare, provocările cu care se confruntă Kosovo fiind semnificative, dar la fel şi potenţialul deţinut de Kosovo. Josep Borrell a subliniat şi faptul că UE este pregătită să asiste Kosovo la agenda sa europeană de reformă şi să continue sprijinul pentru consolidarea statului de drept, îmbunătăţirea administraţiei publice pentru a furniza servicii pe care populaţia le merită.

Avem guvern! Va fi şi un nou preşedinte?

În Kosovo, procesele electorale desfăşurate la nivel municipal şi pentru alegerea unui nou parlament par a fi foarte diferite de cele anterioare, prefigurându-se o nouă generaţie de politicieni pe scena politică de la Priştina.

Rezultatele alegerilor din octombrie 2019 au confirmat că nu doar LVV şi LDK au putut să atragă un sprijin popular mai larg în întregul Kosovo, dar şi formaţiunea politică Lista Srpska îşi consolidează dominaţia în municipalităţile cu majoritate sârbă din Kosovo. În schimb, AAK a fost confirmat ca un partid regional, lipsit de un potenţial semnificativ pentru a-şi extinde baza electorală dincolo de regiunea vestică a Kosovo. Pe de altă parte, PDK şi-a continuat declinul electoral, cu o susţinere electorală evidentă doar în anumite municipalităţi.

Viitoarele evoluţii din Kosovo vor fi strâns legate de implicarea politică a noului prim-ministru, A.Kurti, implicare care datează de la sfârşitul anilor '90, când a condus protestele studenţilor împotriva opresiunii sârbe şi a fost ţinut prizonier politic în Serbia între 1999 şi 2001. Mai mult, A.Kurti a format LVV iniţial ca mişcare de protest, în 2005, înainte ca grupul să treacă la statutul de partid politic, în 2010, partid care a rămas permanent în opoziţie până când, la alegerile din 6 octombrie 2019, a ocupat primul loc.

În pofida acordului la care s-a ajuns, opiniile exprimate în plan politic sunt împărţite cu privire la capacitatea reală a noului guvern de a face reformele necesare, cu toate că ambele formaţiuni politice din cadrul coaliţiei, LVV şi LDK, încă din campania electorală au promis Kosovo un viitor mai prosper. Opinia publică spera că vor fi realizate schimbări majore încă de când LVV a câştigat alegerile, dar speranţele au început să scadă pe măsură ce procesul de negociere între formaţiunile politice a continuat luni întregi. Cu toate acestea, există şi speranţe că cele două principale formaţiuni politice "vor fi mai cooperante între ele", în plan mediatic fiind subliniat şi faptul că "atunci când există voinţă şi încredere, se găsesc şi soluţii adecvate".

Una dintre principalele provocări cu care se va confrunta guvernul de la Priştina, se referă la viitorul şi rezultatele negocierilor cu Serbia. În acest context, este semnificativ de remarcat că, în campania sa electorală, A.Kurti a subliniat că vor avea cu Belgradul o colaborare deplină în domeniul comerţului, în domeniul politic şi economic şi el va fi gata să conducă negocierile cu Serbia.

Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că dezacordurile în plan politic au perturbat negocierile între LVV şi LDK şi au provocat mari întârzieri în procesul de formare a noului guvern la Priştina. Crearea noului guvern LVV - LDK va marca primul transfer complet al puterii între precedentele partide aflate la guvernare şi fosta opoziţie politică.

În acest context, se poate aprecia că numirea următorului preşedinte al Kosovo de către Adunarea Kosovo, după încheierea mandatului actualului preşedinte, H.Thaçi, în aprilie 2021, va provoca, de asemenea, o puternică competiţie pe scena politică kosovară, A.Kurti şi liderul LDK, Isa Mustafa, făcând cunoscut opiniei publice, într-o conferinţă de presă, că discuţiile despre această problemă vor continua într-o etapă ulterioară.