31 mai 2020

Kosovo - dezlegare de la Curtea Constituţională pentru un nou guvern

Stelian Teodorescu

Situaţia politică din Kosovo s-a dovedit a fi una fragilă, guvernul condus de Albin Kurti primind un vot de neîncredere (25 martie) în Parlamentul de la Priştina chiar pe timpul crizei pandemiei noului coronavirus. A fost începută astfel o nouă dispută dintre formaţiunile politice partenere din cadrul coaliţiei aflată la guvernare privind declararea stării de urgenţă şi a modului în care ar trebui gestionat în viitor dialogul cu Serbia.

Sursă foto: Mediafax

Criză politică în serial în Kosovo

Liga Democrată din Kosovo (LDK), formaţiune politică parteneră în cadrul coaliţiei formată cu Lëvizja Vetëvendosje (Mişcarea pentru Autodeterminare / LVV) după procesul electoral din octombrie 2019, a depus în seara zilei de 20 martie propunerea pentru adoptarea unui vot de neîncredere împotriva guvernului condus de liderul LVV, Albin Kurti. Această hotărâre a fost adoptată şi pusă în practică după ce ministrul de Interne, Agim Veliu, membru LDK, a fost demis, fiind acuzat că a „răspândit panică” după ce a susţinut un apel al preşedintelui kosovar, Hashim Thaçi, de a declara  starea de urgenţă în Kosovo.

La sfârşitul sesiunii de 12 ore a Parlamentului de la Priştina, s-a adoptat decizia acordării unui vot de neîncredere guvernului kosovar. Tensiunile create de majorarea controversată a taxelor la importul de mărfuri din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH), dar şi de răspunsul dat pandemiei coronavirusului au condus, astfel, la căderea guvernului kosovar în mai puţin de două luni de la instalarea sa. Într-un astfel de context, guvernul condus de Albin Kurti a intrat în istorie ca având cea mai scurtă perioadă de guvernare din istoria, nici ea foarte lungă, a Kosovo( 5 februarie -  25 martie).

Evoluţia situaţiei în Kosovo în ultima perioadă scoate în evidenţă bătălia dintre preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi şi actualul premier interimar kosovar, Albin Kurti, din ce în ce mai fierbinte, continuată şi în perioada în care ambele părţi au aşteptat o hotărâre a Curţii Constituţionale de la Priştina cu privire la numirea a unui nou premier din cadrul LDK.

În data de 28 mai, Curtea Constituţională din Kosovo a decis că decretul preşedintelui H.Thaçi de a da un mandat lui Avdullah Hoti (LDK) pentru a forma un nou guvern este în conformitate cu prevederile Constituţiei. Cererea de evaluare a constituţionalităţii deciziei preşedintelui kosovar a fost formulată de LVV. LVV a susţinut şi continuă să susţină că organizarea de noi alegeri anticipate este singura cale de urmat şi că, până la momentul în care pot avea loc, actualul guvern interimar al lui Albin Kurti ar trebui să-şi continue activitatea.

Albin Kurti, a condamnat şi o presupusă ameninţare cu moartea pe care a declarat că a primit-o de la o organizaţie fantomă numită „Garda voluntarilor albanezi”, şi a dat vina pe rivalii politici din „vechiul regim” pentru ameninţarea primită, pe care a numit-o şi o ameninţare la adresa Curţii Constituţionale, adăugând că scrisoarea viza şi intimidarea diplomaţilor străini. În acest context, directorul Poliţiei din Kosovo, Rashit Qalaj, a declarat că poliţia investighează cazul, subliniind că a contactat "de asemenea şi Facebook, deoarece ameninţarea a venit prin această reţea socială".

În acelaşi context, Albin Kurti, care doreşte noi alegeri legislative, a publicat o declaraţie a organizaţiei menţionate, care a cerut ca el şi partidul său, LVV, să abandoneze orice planuri de protest dacă viitoarea hotărâre a Curţii Constituţionale nu le va fi favorabilă şi nu le convine.

 

Curtea Constituţională a tăiat nodul gordian: va fi un nou guvern

Printr-o primă decizie adoptată în perioada anterioară, Curtea Constituţională din Kosovo a respins ca inadmisibilă decizia guvernului Kurti de a impune măsuri restrictive din cauza epidemiei de coronavirus. Astfel, Curtea Constituţională a răspuns preşedintelui Kosovo, Hashim Thaçi, care a contestat decizia guvernului, adoptată la 23 martie, de a impune o limitare a mişcării cetăţenilor, dar a şi susţinut că hotărârea guvernului condus de Albin Kurti este neconstituţională şi, prin urmare, a procedat la un recurs în faţa Curţii Constituţionale pentru interpretare.

Astfel s-a decis că decizia Guvernului din 23 martie 2020 nu respecta articolul 55 din Constituţie (Restricţii privind drepturile şi libertăţile fundamentale), fiind dată explicaţia conform căreia guvernul kosovar nu poate restricţiona niciun drept fundamental prin decizii adoptate, fiind făcută menţiunea că restricţiile impuse asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor nu pot fi realizate decât cu aprobarea Parlamentului printr-o lege specială.

În altă ordine de idei, Curtea Constituţională a organizat o altă şedinţă pe 1 mai, la cererea a 30 de parlamentari LVV, care susţineau că decretul preşedintelui Hashim Thaçi, prin care dă un mandat lui Avdullah Hoti pentru a forma un nou guvern, este neconstituţional. În acest caz, intrarea în vigoare a decretului menţionat a fost suspendată până pe 29 mai pentru a evalua cererea. Mai mult, Albin Kurti a trimis o cerere de aviz şi Comisiei de la Veneţia cu privire la competenţele preşedintelui în numirea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, fiind subliniat de Albin Kurti că „opinia ce va fi exprimată va consolida şi mai mult democraţia constituţională şi statul de drept.”

În actualul context din Kosovo, „Curtea Constituţională condamnă cu tărie ingerinţele la independenţa sa instituţională, precum încercarea actorilor politici de a implica această instituţie în dezbaterile politice zilnice”. Curtea Constituţională din Kosovo l-a acuzat atât pe preşedintele Kosovo, cât şi pe prim-ministrul interimar kosovar, de intervenţie şi presiuni, şi a reacţionat în forţă la plângerile exprimate de aceştia.

Drept urmare a acestor evoluţii, polemica politică din Kosovo s-a încălzit din ce în ce mai mult în ultima perioadă, iar măsura provizorie impusă de Curtea Constituţională cu privire la decretul lui Hashim Thaçi, privind desemnarea unui nou candidat de prim-ministru pentru formarea unui nou guvern, a expirat la 29 mai, fiind adoptată o decizie favorabilă atât constituirii unei alte coaliţii majoritare în Parlamentul de la Priştina, cât şi formării unui alt guvern.

Trimisul special al SUA, Richard Grenell, a reacţionat, la rândul său, după ce Curtea Constituţională din Kosovo a decis că noul guvern poate fi format fără alegeri anticipate. Oficialul american a subliniat că toată lumea trebuie să respecte hotărârea Curţii Constituţionale, adăugând că aşteaptă cu nerăbdare să coopereze cu guvernul, pentru a aduce prosperitate, dezvoltare şi locuri de muncă în regiune.

Este foarte probabil ca parlamentul kosovar să convoace o şedinţă pentru a vota noul guvern chiar în aceste zile, aşa cum şi-a exprimat punctul de vedere şi şeful grupului parlamentar al LDK, Arben Gashi.

 

Adversari politici, parteneri de coaliţie

După ce s-a întâlnit cu liderii partidelor politice din Parlament, preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi,  a declarat că a primit acordul majorităţii pentru a se forma un nou guvern, subliniind că 91 din 120 de deputaţi sunt în favoarea formării unui nou executiv fără a organiza alegeri anticipate.

Liderul LDK, Isa Mustafa, a anunţat intenţia partidului său de a conduce o coaliţie de partide care va forma un nou guvern. Mustafa l-a  nominalizat pe fostul viceprim-ministru, Avdullah Hoti, drept candidatul LDK la funcţia de premier, după ce preşedintele kosovar Hashim Thaçi a confirmat că va oferi un mandat oricărei coaliţii capabile să stabilească o majoritate parlamentară.

În contextul creat, LDK a semnat, în data de 29 aprilie, un acord cu partidul fostului premier, Ramush Haradinaj, Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK) pentru a forma o nouă coaliţie. O parte a acordului LDK-AAK identifică obiectivul cheie al coaliţiei drept „relansarea dialogului cu Serbia pentru a ajunge la un acord cuprinzător care trebuie să rezulte cu recunoaşterea reciprocă a frontierelor existente.” Fostul premier, Ramush Haradinaj, al cărui partid a obţinut 13 locuri în Adunarea Kosovo la alegerile parlamentare din octombrie 2019, a dezvăluit faptul că partidul său va prelua controlul unora dintre ministerele cheie  kosovare în următorul guvern, subliniind că „primul viceprim-ministru va fi domnul Besnik Tahiri, ministrul afacerilor externe, Meliza Haradinaj-Stublla, ministrul justiţiei, Selim Selimi, ministrul economiei, Blerim Kuqi şi ministrul educaţiei, Rame Lika.”

Avdullah Hoti, care a primit un mandat de la LDK pentru a forma un nou guvern, a declarat că şi Noua Alianţă Kosovo (AKR) va face parte din noua coaliţie şi a subliniat că, prin acordurile încheiate, părţile au stabilit criteriile de guvernare şi că „este mulţumit de acordul pe care l-a semnat cu AAK şi cu restul părţilor, au stabilit criteriile de guvernare şi toţi cei care se alătură noului cabinet trebuie să îndeplinească anumite criterii.”

Cu toate acestea, premierul desemnat Hoti s-a abţinut să comenteze împărţirea posturilor ministeriale sau numărul de ministere în lipsa acordului cu toţi partenerii coaliţiei, promiţând însă să extindă cooperarea cu partidele din opoziţie, în special pe tema dialogului Kosovo-Serbia şi subliniind că „dă asigurări că va exista mai multă comunicare ca niciodată între partidele de guvernământ şi opoziţie, permiţând astfel acestora din urmă să îşi joace rolul în corectarea acţiunilor guvernamentale şi se va cere sprijinul lor pentru probleme importante, cum ar fi dialogul.”

Până în prezent, structura completă a noului cabinet nu este încă cunoscută, întrucât nu se poate ajunge la un acord de guvernare complet până când LDK nu încheie un parteneriat cu mai multe partide pentru a asigura o coaliţie din cel puţin 61 din cei 120 de parlamentari care se află în Adunarea Kosovo.

Pentru a asigura această majoritate, LDK, care deţine 28 de locuri în parlament, este de aşteptat să semneze şi un acord cu coaliţia NISMA-AKR, care are 6 locuri în Adunarea Kosovo, dar şi cu Lista Srpska, care deţine toate cele 10 locuri rezervate pentru reprezentanţii sârbilor din Kosovo. LDK va avea nevoie, de asemenea, de sprijinul reprezentanţilor care deţin celelalte zece locuri rezervate minorităţilor.

În acelaşi context, Avdullah Hoti a subliniat că partidul său s-a opus organizării alegerilor anticipate în contextul pandemiei COVID-19, aşa cum au solicitat LVV şi Partidul Democrat din Kosovo (PDK), subliniind că „atâta timp cât pot crea o majoritate în Parlament, alegerile anticipate nu sunt necesare, partidele politice fiind dornice să formeze o nouă majoritate în Parlament.”

PDK a respins orice posibilitate să se alăture unei noi coaliţii conduse de LDK, în ciuda faptului că parlamentarii partidului au susţinut, la 25 martie,  votul de neîncredere care a fost îndreptat împotriva guvernului condus de LVV. În data de 22 aprilie, purtătorul de cuvânt al PDK, Avni Bytyçi, a declarat că PDK nu va susţine LDK sau niciun alt partid într-un nou guvern.

Este de remarcat că, încă de la 15 aprilie, Comitetul director LDK a votat în favoarea formării unei coaliţii de guvernare cu formaţiunile politice AAK, condusă de fostul premier, R.Haradinaj, AKR, condusă de fostul ministru de externe, Behgjet Pacolli, Iniţiativa Social Democrată (NISMA) şi unele alte comunităţilor minoritare etnice.

De cealaltă parte, actualul guvern interimar, condus de liderul LVV, A.Kurti, a cerut în repetate rânduri ca alegerile să fie organizate imediat ce actuala situaţie de urgenţă cauzată de pandemia coronavirusului se va încheia.

Albin Kurti nu a comentat deciziile adoptate la nivelul LDK, dar a condamnat ceea ce el a numit „nedreptatea” făcută partidului său.  

 

Victorie decisivă a preşedintelui Thaçi

Cu toate că Hashim Thaçi a declarat că „visul” său este ca municipalităţile din sudul Serbiei, Preševo, Medvedja şi Bujanovac să se alăture Kosovo, el a spus că nu au existat discuţii sau acorduri în acest sens cu Belgradul.

Cu toate acestea, el a declarat că „cine vorbeşte despre schimbul de teritorii face asta pentru uz intern, întrucât asta nu a fost niciodată pe ordinea de zi nicăieri, cu atât mai puţin la Washington.” El a numit acuzaţiile prim-ministrului, Albin Kurti cu privire la acordul secret cu Serbia „zvonuri de stradă”, iar semnalele primite de la Washington doar o ”demonstraţie de bunăvoinţă pentru a relua dialogul privind normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina”, acuzându-l, în acelaşi timp, pe A.Kurti că, prin exagerările sale politice, a predat Serbiei nordul Kosovo. El a mai subliniat că va respecta Constituţia şi că orice acord, dacă va exista, va trece prin Adunarea Kosovo. Thaçi a mai spus că în niciuna din declaraţiile sale nu a făcut aluzie, nu a prevăzut sau a pretins ceva care ar putea fi înţeles ca presiune asupra deciziei Curţii Constituţionale privind alegerea viitorului prim-ministru şi guvernului, ipoteză promovată de A.Kurti.

„Întrucât decretul meu a fost suspendat de Curtea Constituţională, nimeni nu ar trebui să creadă că mi-a plăcut această decizie, dar am fost obligat să o respect şi să nu o comentez”, a concluzionat H.Thaçi.