Klaus Iohannis: Onorarea victimelor regimurilor totalitare înseamnă şi acţiune fermă în combaterea extremismului

Şeful statului a mai spus că „pacea şi prosperitatea nu vin de la sine şi nici nu reprezintă câştiguri definitive. Cunoaşterea adevărului istoric şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept reprezintă stabilimentul României europene”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis, vineri, MEDIAFAX.

„În urmă cu opt decenii a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un act laş şi mincinos care avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni, mutilarea viitorului societăţilor europene, călcarea în picioare a libertăţii, sub toate formele ei, alimentând atitudinea dispreţuitoare faţă de viaţă şi demnitatea umană. Aşa-zisa împărţire a sferelor de influenţă în Europa între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică a însemnat pervertirea flagrantă a celor mai elementare principii de drept internaţional şi intrarea în epoca haosului şi a războiului”, a transmis preşedintele Iohannis.

Şeful statului a mai afirmat că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost „alianţa răului absolut”.

„Sub aparenta grijă faţă de popoare, totalitarismele au fracturat şi falimentat societăţile europene şi au sădit nesfârşita suferinţă umană. Consecinţele dezastruoase ale fascismului şi comunismului au dăinuit mult timp şi după căderea regimurilor totalitare, privând generaţii întregi de drepturi inalienabile şi făcând tranziţia spre democraţie un proces dificil şi dureros. Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului ne obligă să reiterăm condamnarea fermă a celor două ideologii, sub toate formele lor, să ne amintim de victimele inocente ale regimurilor criminale şi să păstrăm nealterată memoria lor”, arată sursa citată.

Preşedintele Iohannis a mai declarat că aducerea aminte ne obligă şi fim mai decişi în drumul combaterii extremismului, intoleranţei şi opresiunii.

„Doar o societate care îşi cunoaşte istoria şi recunoaşte ce a fost drept şi ce a fost greşit în trecutul său demonstrează că este pregătită să întărească democraţia internă. Onorarea memoriei victimelor regimurilor totalitare nu înseamnă doar comemorare, ci şi acţiune fermă în acord cu principiile democraţiei autentice. Aducerea-aminte ne obligă să continuăm, şi mai hotărâţi, pe drumul combaterii extremismului, intoleranţei şi opresiunii. În faţa tuturor încercărilor de dezbinare, a tentativelor de relativizare a crimelor fascismului şi comunismului, precum şi pentru combaterea acelor voci care neagă valorile democraţiei şi civilizaţiei europene, avem datoria să acţionăm cu vigilenţă şi fermitate pentru a apăra şi păstra nealterate valorile civilizaţiei europene”, a completat Klaus Iohannis.

Acesta a reamintit şi de acţiunile Regelui Mihai I din 1944.

„Să ne amintim, totodată, şi de actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici şi iluştri diplomaţi, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieşirea României dintr-o alianţă extrem de toxică şi nefastă, salvând pământul ţării şi numeroase vieţi omeneşti. Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare faţă de toţi cei care au acţionat cu bună-credinţă pentru salvarea statului român şi pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea ţării în zona de influenţă sovietică şi implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieşise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care naţiunea noastră l-a împărtăşit, alături de alte naţiuni europene, în secolul trecut”, a mai spus preşedintele Iohannis.

Preşedintele României a adăugat că „în toată această perioadă sumbră din istoria naţiunii noastre, cei care s-au opus regimurilor totalitare cu sacrificii enorme şi chiar cu preţul vieţii au luptat, cu mult curaj şi simţ civic, pentru libertate şi demnitate. Le suntem datori tuturor acestor oameni şi avem obligaţia să le cinstim memoria şi să nu uităm niciodată eroismul lor”.

El a subliniat faptul că trebuie să vorbim generaţiilor viitoare despre „mutilarea istoriei noastre” de către aceste două regimuri.

„Despre mutilarea istoriei noastre de către regimurile fascist şi comunist trebuie să le vorbim generaţiilor viitoare şi poate cea mai importantă pildă a acestei tragedii, pe care cel mai adesea manualele de istorie nu o pot transmite, este aceea că pacea şi prosperitatea nu vin de la sine şi nici nu reprezintă câştiguri definitive. Pentru aceste deziderate şi mai ales pentru a putea construi o societate democratică sănătoasă, avem dreptul de a cunoaşte adevărul istoric şi responsabilitatea de a proteja şi promova principiile democraţiei, ale statului de drept, libertatea, de a respecta şi apăra drepturile fundamentale”, a punctat preşedintele României.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.