09 decembrie 2020

Jurnalişti pe lista neagră a guvernului

Liviu Ioniţă

Un jurnalist al site-ului de politică externă Declassified UK a intrat în posesia unor informaţii care par să arate că se află pe „lista neagră” a Centrului Guvernamental de Comunicaţii (GCHQ), după ce a generat „o lectură negativă de lungă durată”. Matt Kennard, cunoscut ziarist britanic de investigaţie, consideră că există o legătură între „atenţia” serviciului secret şi ancheta jurnalistică pe care a derulat-o asupra unui controversat program de educaţie în şcoli, desfăşurat sub coordonarea GCHQ. Jurnaliştii Declassified UK s-au aflat, până de curând, şi pe o „listă neagră” a Ministerului Apărării. În luna septembrie, Consiliul Europei a emis o „alertă pentru libertatea mass media”, după ce ofiţerii de presă ai Ministerului Apărării au refuzat jurnaliştilor de la Declassified UK accesul la informare.

Sursă foto: Profimedia - secretarul Apărării, Ben Wallace

Este evident că Declassified UK are preocupări „incomode”, printre dezvăluirile site-ului din ultima perioadă aflându-se antrenarea piloţilor saudiţi în Regatul Unit ori cazul „Julian Assange”, în care unul dintre martorii cheie (care a susţinut că riscul de sinucidere al lui Assange este „gestionabil” dacă este extrădat în SUA) lucrează pentru un institut academic finanţat de Ministerul Apărării din Anglia.

Un titlu din luna mai al Declassified UK sugerează, de pildă, că „maeştrii profitori ai spionajului britanic au ignorat cele mai mari ameninţări la adresa ţării, cum ar fi coronavirusul, şi au pus în pericol populaţia”.

Rămâne întrebarea dacă materialele şi jurnaliştii Declassified UK au provocat sau vor provoca şi altceva decât „lecturi negative de lungă durată”.

Investigaţii jurnalistice asupra unui program guvernamental secret

În luna iunie, Declassified UK, o organizaţie britanică de jurnalism de investigaţie axată pe politica externă, de apărare şi intelligence, a publicat mai multe articole privind cooperarea în cadrul unor programe educaţionale în câteva şcoli din Marea Britanie, dintre Centrul Guvernamental de Comunicaţii (Government Communications Headquarters, GCHQ) şi mai multe companii din domeniul apărării.

Investigaţia jurnalistică a fost condusă de Matt Kennard, ziarist britanic care a realizat articole pentru New Statesman, The Guardian, Financial Times, The New York Times, Chicago Tribune, co-fondator al Declassified UK, anterior director al Centrului pentru jurnalism de investigaţie din Londra.

Seria de materiale Declassified UK, site fondat în 2019, abordează programul Cyber Schools Hub (CSH) al GCHQ, cunoscut şi sub numele de CyberFirst, derulat prin Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (National Cyber Security Centre, NCSC), program care s-a extins rapid, implicând aproximativ 22.000 de copii din 40 de şcoli cu clase primare şi gimnaziale, în Gloucestershire, sud-vestul Angliei.

Scopul declarat al programului CSH este de a permite copiilor între 11 şi 17 ani să „experimenteze noi modalităţi de învăţare într-un mediu cibernetic inovator”, în apropierea bazei GCHQ din Cheltenham. De asemenea, îşi propune să recruteze copii pentru locuri de muncă în acest sector, contribuind la „educarea oportunităţilor care există în industria informatică şi a securităţii informatice”.

În timp ce, oficial, se susţine că în programul iniţiat în 2018, sunt incluse 23 de şcoli, Declassified UK a constatat că numărul este aproape dublu, în program fiind cooptate şi mai mult de 10 şcoli primare (şcolile din Kings, Linden şi Abbeymead, toate în vecinătatea sediului Cheltenham al GCHQ), unde elevii au vârste cuprinse între 4 şi 11 ani.

Investigaţia derulată de Declassified UK a condus la dovezi potrivit cărora angajaţii unui „code club” înfiinţat la o şcoală primară sunt în totalitate ofiţeri de la GCHQ. Agenţia de informaţii a încercat, de asemenea, să obţină acces în şcoli, furnizând tehnologii necesare bibliotecilor locale, în timp ce „echipele sale de recrutare” au fost mobilizate în şcolile implicate în program.

Code Club este o iniţiativă voluntară, din 2012, care îşi propune să ofere oportunităţi destinate dezvoltării abilităţilor de programare în after school-uri gratuite, copiilor între 9 şi 13 ani. În noiembrie 2015, în Marea Britanie participau la un Code Club aproximativ 44.000 de tineri. Organizaţia s-a extins şi la nivel internaţional, existând peste 13.000 de Code Club în toată lumea, care beneficiază de prezenţa voluntară a unor programatori şi dezvoltatori de software.

Atât GCHQ, cât şi şcolile implicate în program au invocat securitatea naţională pentru a bloca solicitările de informaţii privind desfăşurarea CyberFirst

Citat de Declassified UK, Jen Persson este de părere că „recrutarea în sectorul respectiv nu se referă la un singur eveniment, ci la o infuzie dezvoltată de-a lungul timpului” ... şi, deşi există reglementări pentru protejarea copiilor de „influenţa adultă necuvenită”, se pare că „spionii pot merge în şcoli ori de câte ori doresc fără transparenţă sau supraveghere independentă”.

Jen Persson este directorul Defend Digital Me, o organizaţie înfiinţată pentru a apăra dreptul copiilor la confidenţialitate în ceea ce priveşte datele şi drepturile digitale, ca răspuns la „îngrijorările venite din partea profesorilor, a părinţilor şi a campaniilor cu privire la utilizarea din ce în ce mai invazivă a informaţiilor personale ale copiilor colectate în cursul educaţiei lor în Anglia”.

Declassified UK consideră că programul CyberFirst este şi unul de propagandă, povestind despre cum GCHQ „a fost în centrul securităţii naţiei timp de 100 de ani şi a salvat nenumărate vieţi", aspect de care părinţii nu sunt conştienţi, aceştia nefiind informaţi despre „gama completă” a activităţilor GCHQ sau despre amploarea rolului agenţiei în programul CSH.

Dat fiind că proiectul pilot CSH s-a dovedit a avea succes la nivel local, NCSC doreşte „să crească amploarea ambiţiei şi să recunoască formal şcolile care se angajează să ofere o abordare structurată a excelenţei în educaţia pentru securitate cibernetică”, şi în Ţara Galilor.

Solicitările de informaţii ale Declassified UK, în baza Legii privind libertatea informaţiilor, despre ceea ce promovează iniţiativa GCHQ la şcolile aflate în programul-pilot din Newent şi Cleeve, au fost ignorate, iar unul dintre profesorii de informatică, Martin Peake, care conduce programul, a comunicat „că informaţiile cerute sunt exceptate de la prevederile legii”.

Peake, care s-a alăturat şcolii Cleeve în funcţia de şef IT în septembrie 2017, cu o lună înainte de depunerea ofertelor către NCSC, şi-a desfăşurat anterior activitatea ca  dezvoltator de software pentru „proiecte de comunicaţii în sectorul apărării aeriene”, în special în „Link-16 area” (reţea de date militare tactice de legătură utilizată de ţările NATO), având responsabilităţi de recrutare şi verificare a personalului.

Nici solicitările către NCSC, făcute de Declassified UK cu privire la programul CSH, nu au avut succes

Investigaţia Declassified UK mai arată că în programul CyberFirst sunt implicate şi unele dintre cele mai mari companii de armament din lume: BAE Systems din Marea Britanie şi două corporaţii americane, Northrop Grumman şi Raytheon. De asemenea, Lockheed Martin a primit statutul exclusiv de „asociat” în program, copiii având posibilitatea să câştige experienţă de muncă la o nouă unitate de securitate cibernetică a companiei din Gloucester.

Un alt element al contribuţiei GCHQ, evidenţiat de Declassified UK, este implicarea în program a companiei Cyber Security Associates, înfiinţată de David Woodfine şi James Griffiths, foşti membri ai unităţii Cyber Offensive a Ministerului Apărării, găzduită la sediul central al GCHQ în Cheltenham.

În ultimii ani, GCHQ a iniţiat şi alte programe menite să creeze următoarea „generaţie de spioni cibernetici competenţi”

În 2017, Centrul a creat competiţia CyberFirst, destinată fetelor cu vârste de 12-13 ani, cu scopul declarat de „a creşte participarea femeilor în sectorul cibernetic”.

„Concursul de fete CyberFirst oferă un mediu distractiv, dar provocator, care să inspire următoarea generaţie de femei tinere să ia în considerare o carieră în securitatea cibernetică.

Indiferent de abilitatea ta, de la începător la expert, competiţia pentru fete CyberFirst este o oportunitate de a învăţa ceva nou despre securitatea cibernetică”.

Un alt proiect al NCSC, Cyber Discovery, în valoare de 20 de milioane de lire sterline, îşi propune să ofere activităţi cibernetice „gratuite online, extracurriculare” copiilor cu vârste între 13 şi18 ani:

Descoperă-ţi talentul ascuns pentru securitate cibernetică cu peste 200 de provocări gratuite... Este posibil să nu fi avut în vedere o carieră în securitate cibernetică înainte, dar cu siguranţă ar trebui să te gândeşti.

Nu numai că este unul dintre cele mai bine plătite sectoare, dar oferă şi tinerilor şansa de a-şi construi o carieră, făcând ceva care contează.

Veţi avea parte de atacuri cibernetice din lumea reală, învăţând cum experţii în securitate cibernetică joacă un rol esenţial în protejarea spitalelor noastre, băncilor, armatei şi serviciilor poliţiei!”

Investigaţia Declassified UK a ridicat suspiciuni cu privire la legitimitatea programului coordonat de GCHQ, care, deşi argumentat de necesitatea creării unui mediu naţional de securitate cibernetică, poate afecta „interesul copiilor şi adolescenţilor într-un domeniu exploatat în beneficiul unor interese secrete” şi poate “facilita şi încuraja activităţi ilegale precum hackingul” (Emma Sangster, ForcesWatch). În plus, lipseşte transparenţa cu privire la activităţile din program şi implicarea mai largă a complexului industrial-militar în educaţie.

Agenţia britanică de intelligence a fost acuzată că a încălcat regulile de etică după ce o serie de e-mailuri interne au arătat că GCHQ ignoră în mod conştient întrebările jurnalistului Matt Kennard de la Declassified UK

Printr-o cerere de acces la Cyber Schools Hub, Matt Kennard a primit mesaje de la GCHQ, care sugerează că agenţia a decis că „nu va mai interacţiona” cu jurnalistul de investigaţie în urma promovării de către Declassified UK a unei „lecturi negative de lungă durată” referitoare la subiect.

La 1 decembrie, stafful Declassified UK a publicat un material ce conţine e-mailuri interne ale GCHQ care arată că organizaţia a decis să „nu mai coopereze pe mai departe” cu Matt Kennard, şeful anchetelor Declassified UK referitoare la Cyber First, şi să „ignore” solicitările sale de informaţii cu privire la articolele pe care le scria despre controversatul program din şcolile britanice.

O ultimă solicitare trimisă de Kennard, la 23 septembrie, la biroul de presă al GCHQ, cu privire la un alt subiect, nu a primit niciun răspuns.

Atenţie! Feriţi-vă de jurnalist…” ar fi subiectul unuia dintre e-mailurile agenţiei de intelligence, „nu interacţionaţi cu … [Matt Kennard]”.

În materialul de presă se mai susţine că GCHQ a monitorizat contul Twitter al editorului Declassified UK, Mark Curtis, şi a lansat o „alertă media” internă pentru investigaţia jurnalistică derulată de site.

Articolul despre programul CSH care determină „o lectură negativă de lungă durată” este prezentat în emailurile GCHQ astfel: „detaliază diverse presupuse suspiciuni legate de iniţiativă, susţinând că este un vehicul pentru GCHQ şi NCSC pentru a spiona şi recruta copii. De asemenea, revizuieşte în mod critic materialele relevante pentru program, cum ar fi lecţiile prezentate la cursuri şi buletine informative, cu o menţiune a colaborării cu forţele de ordine”.

Ar fi al doilea refuz de colaborare primit de către Declassified UK din partea instituţiilor statului

În august, Declassified UK a descoperit că a fost „înscris pe lista neagră” de către Ministerul Apărării, atunci când reporterul Phil Miller a fost informat de un purtător de cuvânt că instituţia „nu mai are legături cu publicaţia” sa.

Phil Miller contactase biroul de presă al Ministerului Apărării pentru a solicita un comentariu despre arestarea unui soldat, Ahmed al Babati, în apropiere de Downing Street, acuzat de protest împotriva implicării Regatului Unit în bombardamentul Yemenului de către Arabia Saudită.

Iniţial, lui Miller i s-au promis informaţii, dar, ulterior, biroul de presă l-a chestionat cu privire la „modul de abordare al războiului din Yemen”, pentru ca, în final, să i se transmită că biroul nu mai are legături cu Declassified UK.

Matt Kennard consideră că atitudinea Ministerului Apărării este determinată de materialul publicat de Declassified UK referitor la „forţa aeriană regală care instruieşte personalul saudit cu avioane de luptă folosite pentru bombardarea civililor din Yemen” şi de cel care vorbeşte despre „agenţiile de informaţii britanice care formează spioni din Arabia Saudită , EAU şi Egipt”.

International Press Institute, organizaţie dedicată promovării şi protecţiei libertăţii presei, a solicitat Ministerului Apărării din Marea Britanie să clarifice abordarea selectivă a mass-media în furnizarea de informaţii, iar Consiliul Europei a lansat o alertă de „libertate a mass-media” de nivel 2, ameninţare „cu efect major asupra libertăţii presei”, sursa ameninţării fiind … statul britanic.

Ca urmare, secretarul Apărării, Ben Wallace, a anulat „lista neagră” şi a dispus o revizuire independentă a cazului, iar Ministerul Apărării şi-a cerut scuze pentru că nu i-a furnizat lui Phil Miller, răspunsul solicitat.

În pofida unei atitudinii aparent neprietenoase din partea guvernului, Declassified UK continuă să-şi aleagă subiecte care vor genera, probabil, „lecturi negative de lungă durată”.

La 3 decembrie, Phil Miller a publicat un material potrivit căruia, anul trecut, armata britanică a furnizat 2.323 de piese de schimb pentru avioanele de luptă de tip Tornado către o companie de armament din Arabia Saudită, în pofida existenţei unui ordin judecătoresc referitor la exportul de arme care ar putea fi utilizate în războiul din Yemen.