JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (26 MARTIE-8 APRILIE 2019)

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO. În perioada 3-4 aprilie 2019, s-a desfăşurat la Washington D.C. reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO, pentru a conveni asupra unui set de măsuri destinate îmbunătăţirii situaţiei de securitate din REMN, pe fondul creşterii agresivităţii Rusiei. Potrivit secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, printre măsurile agreate se numără:

• instruirea în comun a forţelor navale aliate şi partenere (Ucraina şi Georgia);

• vizite ale navelor aliate în porturile din Marea Neagră şi exerciţii comune cu navele statelor partenere;

• intensificarea activităţilor de cercetare şi supraveghere aeriană;

• schimbul reciproc de informaţii cu privire la activităţile militare ale Federaţiei Ruse.

Anterior reuniunii, reprezentantul permanent al SUA la NATO, Kay Bailey Hutchinson, afirma că pachetul de măsuri va include şi creşterea numărului de nave NATO ”pentru a asigura trecerea sigură  a navelor ucrainene prin Strâmtoarea Kerci în Marea Azov”. Cu toate acestea, Jens Stoltenberg nu a anunţat această măsură în comunicatul său de presă, implementarea fiind oricum neclară, în condiţiile existenţei Convenţiei de la Montreux şi statutului incert din punct de vedere juridic al Strâmtorii Kerci.

Zboruri de cercetare

În perioada de referinţă s-au desfăşurat 3 zboruri cu aeronave P-8A Poseidon (aeronave multirol, cu misiuni de patrulare maritimă, luptă antisubmarin şi luptă împotriva navelor de suprafaţă) din cadrul Forţelor Navale ale SUA (26 martie, 3 şi 5 aprilie). De asemenea au fost executate 2 zboruri cu aeronave EP-3E Orion (aeronave SIGINT, pe 2 şi 4 aprilie), 1 zbor cu  o aeronavă RC-135V Rivet Joint (SIGINT, 26 martie), şi 2 zboruri cu aeronave de cercetare fără pilot RQ-4B-30 Global Hawk aparţinând Forţelor Aeriene ale SUA (29 martie şi 5 aprilie).

Zborurile s-au desfăşurat în estul Ucrainei, zonele de coastă ale Peninsulei Crimeea şi în estul Mării Negre. În comparaţie cu perioada anterioară, numărul misiunilor de zbor a scăzut.

Prezenţă navală

Pe 1 aprilie 2019, fregata canadiană HMCS Toronto (FFH-333) şi fregata spaniolă Santa Maria (F-81) au intrat în portul Odessa (Ucraina). Ulterior, pe 5 aprilie 2019, fregata Toronto şi nava ucraineană purtătoare de rachete Pryluky (P-153) au executat un exerciţiu PASSEX (Passing Exercise).

Cele două nave fac parte din Gruparea permanentă de nave de luptă de suprafaţă a NATO (Standing Naval Maritime Group 2 / SNMG-2), responsabilă pentru zona geografică de sud a Alianţei şi au intrat în Marea Neagră pe 28 martie 2019, pentru a participa la exerciţiul ”Sea Shield 2019”.

Între 1 şi 4 aprilie 2019, alte nave din cadrul SNMG-2 - fregata olandeză HNLMS Evertsen (F-805, nava-comandant a grupării), fregata turcă TCG Yildirim (F-243), fregata bulgară BGS Drazki (41) şi fregata ROS Regele Ferdinand (F-221) - s-au aflat în portul Poti (Georgia), unde au participat la exerciţii comune cu nave georgiene din cadrul Gărzii de coastă.

Prezenţa unui număr atât de mare de nave mari de luptă în porturile georgiene este neobişnuită şi transmite mesajul NATO de susţinere a unei ţări aflate pe drumul integrării euro-atlantice.

Pe 1 aprilie 2019, vânătorul de mine francez Capricorn (M-653) a părăsit Marea Neagră. Nava s-a aflat în Marea Neagră, în cadrul misiunilor de prezenţă navală, începând cu 21 martie 2019. Pe 28 martie 2019, nava franceză executase exerciţii în comun cu dragorul maritim Lt. Lupu Dinescu (DM-25).

Exerciţii comune

Exerciţiul NATO ”SEA SHIELD 2019”

În perioada 5-13 aprilie 2019, se desfăşoară, în Marea Neagră, exerciţiul ”SEA SHIELD 2019”, cu participarea a 20 de nave de luptă şi peste 2.200 de militari din 8 state NATO şi partenere. Exerciţiul este găzduit de România. La exerciţiu participă şi SNMG-2. Potrivit organizatorilor, obiectivul exerciţiului este creşterea interoperabilităţii conceptuale şi acţionale a forţelor navale aliate şi partenere. Pentru Forţele navale române, exerciţiul constituie, totodată, activitatea de certificare a elementelor puse la dispoziţia Forţei de reacţie rapidă a NATO (NATO Response Force / NRF).

Faza activă a exerciţiului (antrenamente pe mare) se desfăşoară între 8 şi 12 aprilie. Scenariul exerciţiului vizează o criză regională şi, deşi este clasificat, este foarte posibil ca secvenţele acţionale să fi fost inspirate din ”modus operandi” rus al ultimilor ani. Este posibil astfel ca exerciţiul să antreneze modul în care navele aliate trebuie să asigure libertatea de navigaţie în mările deschise, ca răspuns la acţiunea rusă, din noiembrie 2018, de închidere de facto a Strâmtorii Kerci pentru navele militare ucrainene.

În replică, Flota Rusă a Mării Negre (FRMN) a alertat navele de cercetare şi de luptă şi unităţile de rachete de coastă, iar gruparea de nave aliate este monitorizată permanent de cel puţin o navă de luptă, o navă de cercetare electronică şi de aeronave din cadrul Aviaţiei Navale a FRMN. Totodată, pe 8 aprilie au început activităţi de control la toate unităţile de forţe terestre şi aeriene din Crimeea şi Regiunea Krasnodar, în scopul probabil de a menţine şi aceste structuri în stare de operativitate pe perioada exerciţiului NATO.

Exerciţiul NATO ”VIGOROUS WARRIOR 2019”

În perioada 1-15 aprilie, România găzduieşte cel mai mare exerciţiu medical din istoria Alianţei Nord-Atlantice, ”Vigorous Warrior 19” (VW19).

Exerciţiul medical întrunit multi-nivel şi multinaţional este organizat de Statul Major al Apărării în colaborare cu Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale şi Centrul de Excelenţă NATO pentru Medicină Militară, situat în Ungaria. La acesta participă reprezentanţi din 38 de naţiuni, majoritatea fiind membre ale NATO.

Exerciţiul are ca scop instruirea în comun a entităţilor medicale militare, civile, naţionale şi multinaţionale. Pentru atingerea acestui obiectiv, pe timpul exerciţiului vor fi exersate procedurile de evacuare medicală strategică şi oferirea asistenţei medicale continue pentru creşterea nivelului de pregătire la posibile incidente de tip chimic, biologic, radiologic sau cu dispozitive improvizate. De asemenea, pe timpul exerciţiului vor fi validate procedurile existente şi vor fi experimentate sisteme de pregătire avansată bazate pe noile tehnologii din domeniu.

Din partea României participă, alături de MApN, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.

Secvenţele acţionale ale exerciţiului se desfăşoară în cele trei medii – terestru (majoritatea în poligonul Cincu, dar şi în Bucureşti), aerian (la baza 71 aeriană din Câmpia Turzii) şi maritim (în zona Constanţa).

Ziua distinşilor vizitatori este planificată pentru 12 aprilie în Centrul de Instruire din Cincu.

Exerciţii şi operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă.

Sumar:

• activităţile militare desfăşurate de Federaţia Rusă în Regiunea Extinsă a Mării Negre (REMN) au fost la parametrii obişnuiţi. Au continuat încălcările acordului de încetare a focului în estul Ucrainei şi au fost semnalate noi livrări de tehnică militară rusă, chiar de ultimă generaţie, către separatiştii din Donbas;

• ”Expresul sirian” continuă transporturile aeriene şi navale de personal, tehnică şi materiale cu destinaţia Siria. Forţele navale ruse continuă să se rotească în cadrul Grupării navale operative ruse din Marea Mediterană (GNORM);

• taberele de instrucţie pentru luptă s-au încheiat cu activităţi de control, conduse de însuşi comandantul Regiunii Militare Sud, generalul-colonel Aleksandr Dvornikov. Pe 2 aprilie 2019, nu mai puţin de 100 de mari unităţi şi unităţi militare au fost controlate şi au primit calificative la sfârşitul actualei etape de instrucţie.

Operaţii şi activităţi militare

Estul Ucrainei

• Situaţia s-a menţionat tensionată, acordul de încetare a focului a fost, din nou, încălcat de către ambele părţi. În majoritatea situaţiilor au fost raportate lovituri cu aruncătoarele de calibru 82 şi 120 mm, aruncătoare portative de grenade antitanc şi foc cu armamentul de pe maşinile de luptă.

• Rusia continuă să furnizeze tehnică militară separatiştilor din Donbas. Pe 3 aprilie, monitorii OSCE au observat în Lugansk complexe de război electronic R-330Zh Zhitel şi Tirada-2, destinate, printre altele, bruiajului comunicaţiilor prin satelit şi telefonie mobilă.

Este foarte posibil ca sistemul Tirada-2 să fie operat chiar de către specialişti ruşi, întrucât este intrat foarte recent în înzestrarea forţelor armate ruse. Contractul de livrare către armata rusă a fost semnat în august 2018, iar primele teste au fost efectuate abia în toamna anului trecut.

• Pe 1 aprilie au reînceput lucrările de amenajare a zonei de frontieră ucraineano-rusă (Proiectul Stena), după alocarea din bugetul de stat a fondurilor aferente anului 2019 (400 milioane de grivne - cca. 13,3 milioane de euro). Lucrările se concentrează cu prioritate în regiunea Lugansk şi constau în amenajarea de obstacole antitanc şi anti-infanterie, instalarea de sisteme de monitorizare video, refacerea drumurilor.

Siria

Misiuni de transport

În perioada 11-25 martie 2019, aviaţia de transport rusă a executat un număr de 5 misiuni de transport către Siria cu aeronave IL-76 MD, Tu-134AK şi Tu-154B-2, cu decolare de pe aeroporturile Mozdok şi Cikalovski şi aterizare la Latakia. În raport cu perioada anterioară de referinţă, numărul misiunilor de zbor a scăzut la jumătate.

Pe 26 martie 2019, petrolierul Imam şi cargoul Dviniţa-50 din FRMN au intrat în Marea Neagră, în tranzit spre porturile Novorosiisk, respectiv, Sevastopol.

Pe 5 aprilie 2019, nava rusă de desant Orsk / FRMN a revenit în Marea Neagră, după efectuarea unui transport de tehnică militară către portul sirian Tartus, începând cu 22 martie 2019.

Schimbări în Gruparea navală operativă rusă din Marea Mediterană (GNORM)

Pe 26 martie 2019, nava purtătoare de rachete Orekhovo-Zuyevo (Proiect 21630, clasa Buyan-M) a părăsit Marea Neagră, în tranzit spre estul Mării Mediterane, unde se va alătura GNORM.

Pe 27 martie 2019, submarinul Velikiy Novgorod (Proiect 636.3, număr de bordaj B-268) a intrat pentru prima dată în Marea Neagră, fiind înlocuit în cadrul GNORM de submarinul Krasnodar (din aceeaşi clasă).

Pe 6 aprilie 2019, dragorul Viceamiral Zakharin (908) şi remorcherul de salvare SB-739 din  FRMN au fost observate în tranzit prin strâmtoarea Bosfor, spre sud, cu destinaţia estul Mării Mediterane, unde urmează să intre în compunerea GNORM. Dragorul Viceamiral Zakharin urmează să înlocuiască dragorul Ivan Golubets (911), aflat în Marea Mediterană din luna decembrie 2018.

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din cadrul FRMN

În perioada de referinţă, unităţile militare din cadrul FRMN au continuat activităţile din planul anual de pregătire pentru luptă, fiind planificate şi executate exerciţii navale, misiuni de zbor, lansări de rachete şi trageri de artilerie în mai multe raioane maritime din Marea Neagră, Marea Azov şi Marea Caspică, acestea fiind notificate conform prevederilor internaţionale prin sistemele NOTAM (Notice to Airmen) şi NTM (Notice to Mariners).

• Pe 30 martie 2019, un detaşament de nave mici de suprafaţă (vedetele purtătoare de rachete Ivanovets, R-60 şi Shuya şi navele purtătoare de rachete Mirazh şi Vyshniy Volochek) a desfăşurat exerciţii navale cu trageri de artilerie şi lansări de rachete antiaeriene, în poligoane notificate din acvatoriul Mării Negre.

• Pe 5 aprilie 2019, vedetele purtătoare de rachete R-60 şi Ivanovets au efectuat lansări de rachete anti-navă Moskit împotriva navelor de suprafaţă marcate ale inamicului, într-un poligon notificat din acvatoriul Mării Negre. Poligonul a fost asigurat de mai multe nave de suprafaţă, printre care şi fregata Amiral Grigorovici.

R-60 şi Ivanovets sunt nave mici de suprafaţă (500 de tone deplasament) din clasa Tarantul III, clasificate de SUA ca fiind corvete. P-270 Moskit (codificare NATO: SS-N-22 Sunburn) este o rachetă de croazieră supersonică, cu încărcătură convenţională (150 de kilograme de exploziv) sau nucleară (120 de kilotone), cu bătaie de până la 120 de kilometri.

• Pe 7 aprilie 2019, fregata Amiral Grigorovici (Proiect 11356 P/M, număr de bordaj 745) a încheiat etapa de instrucţie K-2 (navigaţie, pregătirea şi ducerea luptei în mod individual), prin finalizarea unor exerciţii complexe, care au inclus trageri de artilerie, lansări de rachete şi luptă anti-submarin. Următoarea etapă de pregătire presupune instruirea în cadrul unei grupări navale tactice.

Alte activităţi de pregătire

Exerciţii tactice

•      În perioada 25-29 martie 2019, Trupele de Desant Aerian au desfăşurat exerciţii concomitent în mai multe regiuni din Federaţia Rusă. În RM Sud, exerciţiile au avut loc în Crimeea şi Regiunea Krasnodar şi au constat în infiltrarea pe cale aeriană şi maritimă (paraşutarea, respectiv debarcarea din nave mari de desant ale unor efective de nivel batalion), urmată de executarea exerciţiilor specifice desantului aerian.

•      Pe 27 martie 2019, s-au desfăşurat lansări cu complexele de rachete antiaeriene S-400 şi S-300 în poligonul Ashuluk din Regiunea Astrahan. Concomitent, două bombardiere strategice Tu-22M3 de la baza din Shaykovka au efectuat lansări de rachete, în acelaşi poligon.

•      Pe 30 martie 2019, elemente din Brigada 1 Rachete/Armata 49 arme întrunite au executat un exerciţiu tactic, cu întrebuinţarea complexului de rachete operativ-tactice Iskander-M împotriva unor ţinte navale.

Iskander-M este utilizat, de regulă, împotriva ţintelor terestre, dar militarii ruşi exersează în dese rânduri şi lansarea împotriva ţintelor navale. Exerciţiul a avut ca obiectiv, probabil, să transmită un mesaj grupării de nave aliate participante la exerciţiul ”Sea Shield 2019”.

• În perioada 1-5 aprilie 2019, Brigada 90 Rachete Antiaeriene / Armata 49 arme întrunite a fost dislocată în poligonul Molkino (pe coasta de est a Mării Negre, cca 30 de kilometri sud de Krasnodar), unde a executat exerciţii tactice de luptă pentru  respingerea atacurilor aeriene ale adversarului.

Brigada are ca elemente luptătoare trei divizioane, înzestrate cu complexul Buk-M2 (codificare NATO: SA-11 Grizzly, foloseşte  rachete 9М317, cu bătaie de până la 50 de kilometri).

• În perioada 1-5 aprilie 2019, Regimentul 1096 Rachete Antiaeriene / Corpul 22 Armată a fost dislocat în apropierea aerodromurilor Saki şi Kacha din Crimeea, unde a executat exerciţii de apărare a aerodromurilor împotriva adversarului aerian convenţional, marcat de aeronave Su-24M, An-26, Be-12 şi elicoptere navale.

Regimentul are în compunere două divizioane înzestrate cu complexele de rachete antiaeriene Osa (codificare NATO: SA-8 Gecko, foloseşte rachete 9M33, cu bătaie scurtă, de până la 12 kilometri).

• În perioada 8-14 aprilie 2019, Brigada 34 Infanterie Moto / Armata 49 arme întrunite execută un exerciţiu tactic la nivel de batalion, în poligonul Kobu-Bashi (Republica Autonomă Karachay-Cerkessia).

Arme şi tehnologii militare noi

Intrarea în serviciu în RM Sud a avioanelor Su-57. Aeronave multirol de generaţia a cincea, Su-57 urmează să intre în organica unui regiment de aviaţie din RM Sud, potrivit unor informaţii apărute în ediţia din 8 aprilie a ziarului Izvestia.

Până în prezent au fost produse doar zece aeronave prototip avionul neintrând încă în producţia de serie. Foarte probabil, aeronavele nu vor ajunge în RM Sud mai devreme de anul 2020, în cel mai optimist caz. Su-57 este un avion multirol supersonic (2 Mach), cu tehnologie ”stealth”, de generaţia a cincea, destinat în special misiunilor de atac şi de obţinere a superiorităţii aeriene, dezvoltat pentru a înlocui gradual mai vechile MiG-29 şi Su-27. În RM Sud există, în prezent, două regimente de aviaţie de vânătoare, dintre care unul în Crimeea, la Belbek (9 kilometri nord de Sevastopol), fiind posibil ca Su-57 să intre, în prima etapă, chiar în înzestrarea acestei unităţi.

Testarea unei versiuni îmbunătăţite a complexului de rachete antiaeriene Pantsir. Potrivit comandantului Trupelor de Apărare Antiaeriană şi Apărare Antirachetă, general-locotenent Yuri Grekhov, noul complex de rachete şi artilerie antiaeriană Pantsir-SM, destinat apărării apropiate a instalaţiilor militare şi civile, a fost testat în luna martie, într-un poligon din RM Sud. Oficialul militar rus a făcut această declaraţie în cadrul unei emisiuni de radio, pe 6 aprilie 2019.

Dezvoltarea Pantsir-SM a fost anunţată de producător încă din noiembrie 2017. În prezent,  forţele armate ruse au în înzestrare complexul de rachete antiaeriene Pantsir-S1, care a arătat vulnerabilităţi pe timpul campaniei din Siria, unul fiind distrus de aviaţia israeliană. Pantsir-SM poate detecta ţinte aeriene de la distanţe mult mai mari (75 de kilometri faţă de 40 de kilometri în versiunea S1) şi foloseşte o rachetă nouă, cu bătaie de 40 de kilometri, dublu faţă de versiunea anterioară.

Un submarin a lansat o rachetă cu sistemul Kalibr, în timp ce se afla la cheu. Pe 3 aprilie 2019, cotidianul Izvestia a relatat că submarinul Severodvinsk din Flota de Nord (submarin nuclear, multirol, din clasa Yasen) a testat cu succes lansarea unei rachete de croazieră, folosind sistemul de lansare Kalibr-PL, în timp ce se afla în port, la cheu. Izvestia a prezentat ştirea ca pe o realizare tehnică şi tactică de excepţie, în condiţiile în care mai multe sisteme de la bord nu funcţionează pe timpul cât submarinul se află la cheu.

Presa occidentală a preluat informaţia şi a prezentat-o ca pe o problemă de natură să îngrijoreze planificatorii aliaţi. În realitate, lansarea de la cheu nu ridică probleme de ordin tehnic, ci doar de siguranţă, date fiind pericolele pentru vecini generate de aprinderea motorului de iniţiere a rachetei. Sistemele care nu funcţionează şi la care face referire Izvestia sunt, probabil,  sonarul şi echipamentul de radiolocaţie, care nu influenţează în nici un fel lansarea. Există avantaje şi dezavantaje ale unei astfel de manevre tactice. Deşi timpul de lansare se scurtează cu cel puţin 1 oră (timp minim estimat de ieşire în larg, pentru un submarin cu echipajul la bord, în funcţie de configuraţia portului), submarinul devine extrem de vulnerabil, lansarea indicând instantaneu poziţia acestuia sistemelor aliate de armament cu rază lungă de acţiune.

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

•  În estul Ucrainei, confruntările vor continua de-a lungul liniei de separaţie. Autorităţile ucrainene vor continua, probabil, să facă presiuni asupra forurilor de decizie occidentale, pentru a disloca în regiune forţe navale care să asigure trecerea liberă a navelor militare ucrainene prin Strâmtoarea Kerci.

Activitatea militară în RM SUD se va menţine la un nivel ridicat, pe fondul prezenţei în Marea Neagră a forţelor aliate participante la exerciţiul ”Sea Shield 2019”. FRMN a notificat în perioada următoare mai multe poligoane din acvatoriul Mării Negre. Poziţionarea acestora spre nord-vestul Mării Negre, spre Delta Dunării şi apele teritoriale ucrainene, este, probabil, menită să limiteze manevrele forţelor aliate.