”Jihad” armat sau prozelitism - două feţe ale propagandei teroriste în timp de pandemie

Criza e o pedeapsă de la Allah, dar...

Pentru a-şi susţine cauza, organizaţiile teroriste au nevoie de resurse umane, financiare şi materiale. Asigurarea acestora se face prin acţiuni concrete (atentate) cu impact mediatic şi propagandă. Chiar şi pentru actele teroriste ieşite din comun pentru letalitatea lor, cum ar fi cel din 11 septembrie 2001, teroriştii îşi doresc o audienţă numeroasă, nu foarte multe victime. Audienţa le susţine cauza, le lărgeşte bazinul de recrutare şi le asigură fondurile necesare continuării luptei.

Viziunile grupurilor salafist-jihadiste asupra pandemiei noului coronavirus urmează acelaşi principiu expus anterior - exploatarea mediatică a momentului, cu scopul de a mobiliza membrii şi simpatizanţii şi de a câştiga noi adepţi. Chiar dacă scopul principal este acelaşi, principalele organizaţii teroriste de origine salafist-jihadistă au viziuni diferite asupra modului de abordare a pandemiei în propaganda lor.

Atât ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL), cât şi ”Al-Qaida” (AQ) sunt de acord că virusul este o ”pedeapsă” de la Allah, dar problema teoriilor conspiraţiei privind originea virusului sau a modului de exploatare a  ameninţării COVID-19 marchează o diferenţă între mesajele celor două grupuri. Aceste diferenţe mediatice şi operaţionale nu sunt o noutate, ele fiind observate cel mai frecvent în Africa, la grupurile afiliate celor două organizaţii – SIIL şi AQ.

”Statul Islamic” îndeamnă la luptă …

După înfrângerile repetate din Siria şi Irak şi moartea liderului organizaţiei, Abu Bakr Al-Baghdadi, actuala pandemie este ca o ”gură de oxigen” pentru aripa media a organizaţiei. Aşa cum afirmam într-un articol anterior, într-o primă etapă, SIIL a emis o ”avertizare de călătorie” pentru membrii şi simpatizanţii săi, solicitându-le să evite deplasările către Europa, focarul pandemiei de coronavirus, dar şi către alte zone afectate de acest virus. Mesajul a fost trimis prin buletinul informativ ”Al-Naba” al SIIL şi solicita membrilor şi simpatizanţilor SIIL să nu se deplaseze către Europa sau, dacă se află deja acolo, să nu se întoarcă în teritoriile controlate de organizaţie. Într-o pagină grafică, mesajul SIIL instruieşte militanţii cu privire la modul de a opri răspândirea pandemiei în cadrul organizaţiei. Astfel, membrii SIIL sunt sfătuiţi să „aibă încredere în Allah şi să caute refugiu în El în această grea încercare”, dar şi să ”îşi acopere gura atunci când cască sau strănută şi să se spele pe mâini frecvent, de cel puţin trei ori pe zi”. Dacă în acea fază, cel mai probabil, prin mesajul transmis, SIIL a dorit să îşi conserve forţele, ulterior, tot prin ”Al-Naba”, conducerea organizaţiei le-a transmis membrilor săi că războiul lor va continua în ciuda pandemiei noului coronavirus. De asemenea, SIIL a cerut membrilor şi simpatizanţilor săi să fructifice oportunitatea actualei pandemii, mai ales în Irak, unde Coaliţia Globală împotriva SIIL, condusă de SUA, a anunţat, pe 20 martie, că îşi va retrage şi repoziţiona forţele pentru a limita infectarea militarilor cu COVID-19. Mesajul a avut ecou în rândul membrilor SIIL. Astfel, aceştia au început să lanseze atacuri mai frecvente în încercarea de a-şi extinde influenţa, concentrându-se în special pe teritoriile disputate din Irak. La începutul lunii martie, doi luptători Peshmerga au fost ucişi şi alţii răniţi într-un atac al SIIL asupra oraşului Kolajo din regiunea Kurdistan. Ulterior, SIIL a executat un atac în apropierea aeroportului militar Al-Haliwa. La începutul lunii aprilie, ”Al-Naba” anunţa oficial că SIIL a revendicat executarea, în primele opt zile ale lunii, 29 de atacuri în Irak şi 11 atacuri în Siria. Pe 9 aprilie, SIIL a lansat o ofensivă asupra oraşului Al-Sukhnah din estul Siriei, ucigând 32 de soldaţi sirieni.

… în timp ce ”Al-Qaida” are o abordare mai ”soft”

Spre deosebire de SIIL, AQ are o abordare diferită, mai ”soft”, de exploatare a pandemiei COVID-19. Mesajele AQ s-au îndreptat către retorica religioasă cu scopul de a câştiga simpatia musulmanilor şi de a obţine un sprijin substanţial din partea acestora. Organizaţia a emis o declaraţie în care recunoaşte provocările actualei pandemii pentru musulmani şi sugerează o cale de urmat în perioada post-coronavirus.

Spre deosebire de SIIL, AQ nu şi-a chemat adepţii la luptă, ci a subliniat condiţiile economice care îi afectează şi pe musulmani, dar şi imposibilitatea credincioşilor de a se ruga în moschei sau de a face pelerinajul la Mecca. În aceste condiţii, AQ face apel la oamenii de afaceri să doneze bani organizaţiei.

Această abordare a AQ indică două posibile realităţi. Prima - organizaţia nu are, în acest moment, capabilitatea de a executa un atentat cu impact mediatic global sau regional şi doreşte să îşi prezerve forţele disponibile. A doua - grupul încearcă să atragă cât mai mulţi simpatizanţi şi sponsori prin transmiterea unui mesaj de toleranţă provizorie în scopul facilitării recrutării. De asemenea, această abordare ”soft” a AQ este o încercare a organizaţiei de a reveni la abordarea lui bin Laden de dinainte de atacurile din 11 septembrie 2001, abordare care urmărea obţinerea simpatiei din partea populaţiei şi atragerea de cât mai multor recruţi. În fapt această tactică este folosită în prezent de grupul JNIM (Jama’a Nusrat al Islam wa al Muslimeen), afiliat AQ, pentru a ”câştiga teren” în faţa ISWAP / ISGS (Islamic State in West Africa Province / Islamic State in Greater Sahara).

Concluzie

Cele două organizaţii salafist-jihadiste, SIIL şi AQ, au adoptat strategii media diferite, dar ambele respectă acelaşi principiu – al exploatării oportunităţilor. Modul de transpunere în practică depinde de ideologia organizaţiei şi de populaţia ţintă.

Poziţia AQ indică eforturile organizaţiei de a obţine finanţare şi de a atrage noi adepţi prin credinţă, nu prin măsuri coercitive brutale. În aceste condiţii, putem afirma că obiectivul AQ este, în această perioadă, mai degrabă propagarea islamului, decât atacurile în sine. Dar cum abordarea lui bin Laden amintită anterior s-a sfârşit prin atacurile din 11 septembrie, este de aşteptat ca şi această stare de prozelitism abordată în prezent de AQ să se încheie prin atentate mai mici ca amploare, dar care să asigure recrutarea şi finanţarea organizaţiei. 

De cealaltă parte se află SIIL, care vede această pandemie ca pe o oportunitate pentru continuarea atacurilor şi a ”jihadului”, în condiţiile în care forţele de securitate sunt implicate prioritar către limitarea efectelor actualei pandemii.

În consecinţă, în condiţiile actualei pandemii a COVID-19, oricare ar fi calea urmată de aceste organizaţii teroriste pentru a-şi consolida poziţia, acţiunile acestora nu pot fi ignorate, iar continuarea acţiunilor pentru combaterea acestora de către serviciile de informaţii, forţele armate şi de impunere a legii este crucială.