30 mai 2019

Jens Stoltenberg, despre cum răspunde NATO atacurilor cibernetice

Andreea Soare

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre măsurile NATO de combatere a ameninţărilor cibernetice, în cadrul unei conferinţe ţinute la Centrul Naţional de Securitate Cibernetică din Londra.

Sursă foto: Mediafax

Stoltenberg a subliniat importanţa consolidării capabilităţilor Alianţei şi a creşterii resurselor acesteia în combaterea ameninţărilor cibernetice şi a unui război care se află într-o continuă schimbare. Secretarul General a precizat că: „Pentru a putea descuraja complet astfel de atacuri, atacatorii trebuie să fie conştienţi că nu avem limite de apărare în spaţiul cibernetic, în momentul în care suntem atacaţi în acest spaţiu. Putem şi vom folosi toate metodele de combatere pe care le avem la dispoziţie.” Acesta a adăugat că apărarea cibernetică va fi subiectul cheie al summit-ului NATO al şefilor de stat sau de guvern, care va avea loc la finalul anului (3-4 decembrie), în Londra.

Secretarul General şi-a început discursul prin sublinierea consecinţelor masive pe care le poate avea un atac cibernetic asupra unui stat: „Atacurile cibernetice pot fi la fel de grave precum atacurile convenţionale. Un singur atac poate cauza pierderi de miliarde de dolari pentru economia unei ţări, poate duce o companie la faliment, poate paraliza infrastructurile noastre critice, submina democraţiile şi fragiliza capabilităţile noastre militare.” De asemenea, acesta a atras atenţia asupra numărului tot mai mare de atacuri cibernetice, fie acestea simple sau extrem de complexe: „Atacurile cibernetice devin din ce în ce mai frecvente, mai complexe şi mai destructive. De la simple încercări de atacare a unor sisteme la atacuri tehnologice sofisticate. Acestea vin atât din partea unor state, cât şi din partea unor actori non-statali. Din proximitatea ţării noastre, cât şi din teritorii îndepărtate. Şi ne afectează pe fiecare dintre noi.”

Stoltenberg a exprimat îngrijorarea Alianţei cu privire la dezvoltarea a noi tipuri de tehnologii, precum inteligenţa artificială (AI), tehnici de machine learning sau deepfakes. Acestea din urmă sunt reprezentate de tehnologii avansate de creare a unor montaje video, de cele mai multe ori folosindu-se de imagini cu personalităţi politice importante, care au scopul de a produce confuzie în rândul maselor.

De asemenea, liderul NATO a declarat că astfel de atacuri cibernetice ar putea duce la activarea Articolului 5 al tratatului fondator, precizând că un atac împotriva unui stat aliat reprezintă un atac împotriva întregii Alianţe. Unul dintre răspunsurile în faţa atacurilor cibernetice este, conform acestuia, distribuţia sarcinilor: „Infractorii cibernetici trebuie să fie conştienţi de faptul că vor fi demascaţi. Aşa cum s-a întâmplat anul trecut, în octombrie, când autorităţile olandeze, cu sprijinul experţilor britanici, au deturnat un atac rus asupra Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice din Haga.” Un alt exemplu oferit de acesta a fost contribuţia importantă a statelor membre NATO, în domeniul securităţii cibernetice, în campania de distrugere a organizaţiei ISIS din Irak şi Siria.

În încheierea discursului său, Jens Stoltenberg a atras atenţia asupra importanţei nu doar a tehnologiei, ci şi a oamenilor ce se află în spatele acestor tehnologii: „Cu un singur click, un virus poate face înconjurul lumii, dar, pentru prevenirea haosului, este nevoie de efortul lumii întregi”.

Întrebat de cineva din sală despre importanţa educaţiei societăţii în privinţa riscurilor în materie de tehnologie  şi a metodelor tehnologice de influenţare a populaţiei prin intermediul reţelelor de socializare, Jens Stoltenberg a accentuat atât însemnătatea expunerii, în faţa publicului, a acestor tipuri de atacuri şi a infractorilor cibernetici, cât şi a implicării instituţiilor guvernamentale şi a structurilor civile în educarea şi prevenirea oamenilor în domeniul securităţii cibernetice. Rezilienţa a fost un alt aspect pe care Jens Stoltenberg şi Jeremy Hunt, secretarul de stat pentru Afaceri Externe şi Commonwealth, l-au adus în atenţia participanţilor la conferinţă, subliniind contribuţia statelor membre NATO la consolidarea rezilienţei în domeniul securităţii, fapt dovedit în cazul atacului cu arme chimice de la Salisbury, iniţiat de Rusia, pe care NATO a reuşit să îl deturneze cu succes.

Secretarul General a reiterat, de mai mult ori pe parcursul conferinţei, importanţa creşterii resurselor şi a costurilor dedicate apărării cibernetice.