Jens Stoltenberg cere Rusiei să respecte Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare

Jens Stoltenberg a organizat o conferinţă de presă înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

"Rusia a dezvoltat, a produs şi a testat un nou tip de rachetă. Sunt sisteme mobile care pot fi depistate greu. Rachetele pot transporta ogive nucleare. Şi pot atinge oraşe europene, fără avertismente sau cu avertismente scurte", a declarat Jens Stoltenberg, conform discursului postat pe site-ul NATO.

"Statele Unite respectă în totalitate prevederile Tratatului INF. Nu au fost aduse noi rachete în Europa. Dar avem noi rachete ruse. Rusia trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura respectarea în totalitate a Tratatului INF. Într-un mod transparent şi verificabil", a insistat Stoltenberg.

"Alianţa Nord-Atlantică este un avocat puternic al măsurilor pentru controlul armamentului, pentru a avea cu toţii mai multă siguranţă. Noi vrem dialog cu Rusia, aspirăm la îmbunătăţirea relaţiilor. Dar, pentru a face posibil acest lucru, Rusia trebuie să se conformeze în totalitate angajamentelor internaţionale", a subliniat Stoltenberg.

"Ne vom întâlni cu partenerii din Georgia şi Ucraina. Ambele ţări se confruntă cu provocări grave de securitate din partea Rusiei. Şi vom continua să le oferim ambelor ţări susţinere practică şi politică. Rusia a capturat recent nave ucrainene şi militari, în apropierea Strâmtorii Kerci. Nu există nicio justificare pentru această folosire a forţei. Facem apel la calm şi reţinere. Rusia trebuie să elibereze navele şi militarii ucraineni. De asemenea, trebuie să permită libertatea de navigaţie şi accesul nerestricţionat în porturile ucrainene ale Mării Azov", a precizat Stoltenberg.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a cerut Alianţei Nord-Atlantice să trimită nave militare în zona Strâmtorii Kerci, după incidentul dintre Kiev şi Moscova. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a pledat pentru evitarea "soluţiilor militare", subliniind că actuala criză ţine "în totalitate de preşedintele rus Vladimir Putin". "Problemele de acest fel pot fi rezolvate doar prin dialog", a subliniat Angela Merkel, îndemnându-l pe Petro Poroşenko să fie rezonabil.

Purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a sugerat, conform Agenţiei France Presse şi publicaţiei L'Orient Le Jour, că la reuniunea miniştrilor de Externe va fi adoptată o poziţie prudentă. "Există deja o prezenţă puternică a NATO în Marea Neagră şi vom continua să o evaluăm", a declarat Oana Lungescu pentru AFP. "De la anexarea ilegală a Crimeei de Rusia în 2014, NATO a consolidat considerabil prezenţa în Marea Neagră. În prezent, nave NATO efectuează misiuni de patrulare şi organizează frecvent exerciţii în Marea Neagră. În anul 2018, navele NATO au petrecut 120 de zile în Marea Neagră, comparativ cu 80 de zile în 2017, iar numeroşi aliaţi efectuează misiuni de poliţie aeriană în regiune", a subliniat Lungescu. "Trei state membre NATO - Bulgaria, România şi Turcia - sunt naţiuni riverane, cu propriile capacităţi naţionale desfăşurate în regiunea Mării Negre, şi există şi o brigadă multinaţională română cu sediul în Craiova", a precizat Oana Lungescu.

Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.

Rusia a negat că ar încălca Tratatul INF, dar a acuzat că sistemele balistice instalate de SUA în România intră în contradicţie cu acest acord

Sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa au caracter ofensiv, fiind o încălcare gravă a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat Ministerul rus de Externe, referindu-se la platforma Aegis, montată în România. "Există o nouă chestiune problematică care a generat probabil cea mai mare îngrijorare a noastră şi pe care am început să o prezentăm Statelor Unite în formatul bilateral al acestui Tratat. Se referă la instalarea lansatoarelor Mk-41 în cadrul Sistemului Aegis montat în Europa pentru presupuse sarcini antirachetă. Cu toate acestea, contrar prevederilor Tratatului, aceste lansatoare permit utilizarea ofensivă a rachetelor de croazieră Tomahawk cu raze medii de acţiune şi a altor sisteme de atac. Considerăm că este o încălcare flagrantă şi directă a Tratatului INF", a declarat de curând Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

Statele Unite au început să instaleze în România şi Polonia sisteme de rachete ofensive, prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat recent Vladimir Iermakov, şeful Departamentului pentru Neproliferare şi Controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. "Există grave semne de întrebare referitoare la acţiunile colegilor noştri americani, acţiuni care sunt în contradicţie cu Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, inclusiv amplasarea lansatoarelor terestre Mk-41 în România şi Polonia", a declarat Vladimir Iermakov la începutul lunii octombrie, în cursul unei dezbateri organizate de o comisie a Adunării Generale ONU. Potrivit oficialului rus, Statele Unite au început în iunie instalarea în România şi Polonia a sistemelor Aegis şi a lansatoarelor MK-41, care ar putea fi folosite pentru atacuri cu rachete de croazieră având rază medie de acţiune.

Anterior, Washingtonul acuzase Administraţia Vladimir Putin că încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizând că armata SUA ar putea distruge arsenalul nuclear rus dezvoltat prin încălcarea acestui acord. "În privinţa Tratatului INF, am încercat să transmitem de câţiva ani Rusiei mesajul că ştim despre încălcarea de către ei a acestui Tratat. Am arătat Rusiei dovezile pe care le avem că încalcă Tratatul. Dezvoltă o rachetă balistică având rază medie de acţiune, prin încălcarea Tratatului INF. Acesta este un fapt pe care l-am demonstrat. Statele Unite nu vor retragerea din acest Tratat şi, categoric, nu intenţionăm să încălcăm acordul. Le cerem aliaţilor noştri sugestii despre direcţia care trebuie urmată pentru a face Rusia să se conformeze. Acesta este obiectivul, Rusia să se conformeze. Dar dacă Rusia continuă să spună că nu încalcă Tratatul, deşi avem dovezi clare, atunci diplomaţia trebuie intensificată şi trebuie să găsim alte modalităţi pentru a aduce Rusia la masa discuţiilor. Este foarte important. Ne vom consulta cu aliaţii, ei ne-au cerut să ne consultăm. Europenii sunt foarte preocupaţi despre această situaţie şi înţelegem de ce", a declarat ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison.

Kay Bailey Hutchison a dat asigurări că Washingtonul va încerca să găsească soluţii diplomatice, dar, dacă riscurile vor persista, ar putea recurge la acţiuni militare. "Măsurile de contracarare ar putea include eliminarea rachetelor dezvoltate de Rusia prin încălcarea acestui Tratat. Dacă Rusia va continua acţiunile de înarmare, vom încerca să dezvoltăm capabilităţi prin care să eliminăm rachetele care pot lovi ţările aliate din Europa şi statul american Alaska. Deci, presupun că este şi în interesul nostru, şi în cel al Canadei. Avem riscuri nord-atlantice, dar şi la nivel european", a subliniat oficialul SUA. Ulterior, Washingtonul a dat asigurări că nu se referă la un atac împotriva Rusiei, ci la intensificarea capabilităţilor defensive.