Jean-Claude Juncker exprimă regret că procedura prin care a fost desemnat noul preşedinte al Comisiei Europene "nu a fost transparentă"
Mihai DraghiciProcedura pentru desemnarea noului preşedinte al Comisiei Europene "nu a fost transparentă", a afirmat vineri actualul titular al funcţiei, Jean-Claude Juncker, pe fondul polemicilor generate de nominalizarea Ursulei von der Leyen.
"Procedura nu a fost transparentă", a declarat Jean-Claude Juncker, citat de cotidianul Le Figaro.
În 2014, Jean-Claude Juncker a fost primul politician desemnat preşedinte al Comisiei Europene prin sistemul primului candidat de pe lista electorală. Anul acesta, Manfred Weber, primul candidat de pe lista formaţiunii care a câştigat euroalegerile - Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) -, nu a fost desemnat preşedinte al Comisiei Europene, în principal din cauza obiecţiilor formulate de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
"Din păcate, procedura nu a devenit tradiţie. Eu am fost primul şi ultimul desemnat prin sistemul primului candidat de pe lista electorală", a adăugat Jean-Claude Juncker.
Manfred Weber, care a fost candidatul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a denunţat negocierile de "culise" ale "axei Macron-Orban" care au condus la desemnarea Ursulei von der Leyen şi a cerut "democratizarea" Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde ar putea apărea probleme, în contextul nemulţumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice - Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE, centru-stânga).
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a insistat pentru desemnarea prin negocieri politice a preşedintelui Comisiei Europene, contestând sistemul primului candidat de pe listele electorale. Ţări central şi est-europene, în principal Ungaria şi Polonia, au avut obiecţii privind numirea lui Frans Timmermans în funcţia de preşedinte al Executivului UE.
