ISW: Kremlinul desfăşoară o serie coordonată de campanii cinetice care vizează Europa
Florin JipaKremlinul desfăşoară o serie coordonată de campanii cinetice care vizează Europa, iar statele membre NATO trebuie să înţeleagă şi să discute deschis atât despre aceste campanii ruseşti în curs împotriva Europei, cât şi despre natura în schimbare a ameninţării convenţionale ruseşti pe termen scurt, se arată în ultimul raport al Institutului pentru studierea războiului (ISW).
Guvernul rus consideră de multă vreme că se află într-un conflict de durată cu Occidentul – un conflict pe care l-a escaladat recent printr-o serie coordonată de campanii cinetice împotriva unor ţinte europene situate dincolo de graniţele Ucrainei.
Statele europene trebuie atât să înţeleagă pe plan intern, cât şi să numească public aceste campanii drept ceea ce sunt cu adevărat: atacuri coordonate, cinetice şi non-cinetice, îndreptate împotriva unor ţinte militare şi civile ale NATO, şi nu incidente izolate sau simple „provocări”, se mai arată în documentul citat.
În plus, NATO trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri convenţionale ruseşti pe termen scurt care, deşi nu ar reprezenta o ameninţare existenţială din punct de vedere militar pentru Alianţă, ar putea deveni existenţiale din punct de vedere politic prin divizarea NATO – şi care s-ar putea produce într-un interval de timp mai scurt decât cel luat în calcul în prezent de mulţi oficiali europeni, conform ISW.
Conform ISW, Europa are trei paşi importanţi de făcut: să înţeleagă şi să răspundă campaniilor cinetice ruseşti în curs şi să utilizeze un limbaj clar atunci când comunică; să îşi accelereze rapid eforturile de prognoză şi pregătire pentru riscul unui potenţial atac convenţional rusesc limitat pe termen scurt; să îşi îmbunătăţească eforturile pentru a valorifica lecţiile din Ucraina şi previziunile privind caracterul schimbător al războiului.
Europa se pregăteşte să răspundă atacurilor Rusiei. Ursula von der Leyen: Atacurile hibride nu mai sunt atât de hibride
Un înalt oficial UE propune înfiinţarea unui Consiliu European de Securitate cu parteneri precum Ucraina, Canada şi Regatul Unit, precum şi a unui sistem de alertă privind ameninţările, independent de NATO.
Astfel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus crearea unui Consiliu European de Securitate care să reunească liderii UE şi pe omologii acestora din ţări partenere, precum Canada, Norvegia, Ucraina şi Regatul Unit. Ea a prezentat această propunere în cadrul discursului său anual adresat Parlamentului European.
Preşedinta Comisiei Europene a pledat, de asemenea, pentru crearea, la nivel european, a unui mecanism de alertă independent de NATO, menit să coordoneze răspunsurile la ameninţările de securitate care nu echivalează cu o agresiune armată. Conform propunerii, toate cele 27 de state membre ale UE ar fi obligate să iniţieze consultări în cazul în care unul dintre ele ar activa acest mecanism.
Von der Leyen a precizat că mecanismul ar completa Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite aliaţilor să solicite consultări de urgenţă cu privire la incidente ce nu constituie un conflict armat, dar care ar putea ameninţa securitatea sau teritoriul acestora.
Fost şef CIA, general în rezervă şi comandant în Afganistan şi Irak: Este vorba de activităţi distructive, criminale şi teroriste desfăşurate pe teritoriul ţărilor europene
Fostul director CIA, generalul (r) David Petraeus, care a condus forţele aliate în Afganistan şi Irak, a declarat pentru RBC Ukraine că acţiunile Rusiei nu mai pot fi considerate doar simple zboruri, ci „activităţi distructive, criminale şi teroriste desfăşurate pe teritoriul ţărilor respective”.
Petreus a declarat şi faptul că „viitorul războiului se scrie chiar acum” şi a avertizat ţările NATO să-şi modifice radical structura forţelor armate. „Rusia va încerca să facă tot ce-i stă în putinţă, iar succesul ei va depinde de reacţiile ţărilor NATO”, subliniază Petraeus.
Conform lui Petreus, armatele NATO nu mai au nevoie de atât de multe tancuri, vehicule de luptă ale infanteriei, nave şi aeronave pilotate. Din categoriile de arme convenţionale, avioanele stealth şi sistemele antiaeriene au rămas necesare, alături de artilerie. Acestea trebuie completate cu sisteme autonome de luptă în toate domeniile, terestru, aerian şi maritim.