Iranul, următorul război al Administraţiei Biden: A atacat, în 24 ore, ţinte din trei ţări

Iran sprijină rebelii Houthi din Yemen, care imediat după atacul american din Siria, şi-au intensificat acţiunile şi au atacat cu rachete balistice forţele guvernamentale, în Marib, dar şi Arabia Saudită, cea mai mare putere militară din regiune şi aliată a Statelor Unite.

Un alt atac a fost vineri, în Golful Oman, asupra navei comerciale MV Helios Ray, aflată sub pavilionul Bahamasului şi aparţinând unei companii israeliene. Niciunul dintre cei 28 de membri ai echipajului nu a fost rănit, iar, conform unor oficiali israelieni de rang înalt, Iranul se află în spatele atacului.

Este mesajul clar al Iranului că nu se lasă impresionat de forţa militară a Statelor Unite şi a aliaţilor lor din regiune. De altfel, şi anul 2020 a început cu riscul unui război între cele două state, după ce Iranul a reacţionat la uciderea generalului Qasem Soleimani, comandantul Forţelor Quds, pe 3 ianuarie, cu atacarea, peste câteva zile, a mai multor baze ce găzduiau militari americani în Irak, rănind peste 100 dintre aceştia. Numai ezitarea preşedintelui Trump a dus la evitarea războiului.

Iranul a creat o a cincea categorie a Corpului Gardienilor revoluţiei, Forţele Quds, responsabile pentru antrenarea, înarmarea şi folosirea miliţiilor din alte ţări. Aceste forţe alimentează cu arme şi dau indicaţii miliţiilor pe care le controlează din Orientul Mijlociu asupra viitoarelor atacuri.

Atât Israelul, cât şi Statele Unite au anunţat oficial că vor face orice pentru a împiedica Iranul să construiască arme nucleare

Iranul a început să producă uraniu metalic pentru a-l utiliza în cercetare şi drept combustibil la unul din reactoarele sale, Tehran Research Reactor, conform unui comunicat al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Reuters. Acest lucru înseamnă o încălcare suplimentară a acordului nuclear din 2015. Conform unui raport, AIEA a studiat, pe 8 februarie, 3,6 grame de uraniu metalic la Fuel Plate Fabrication Plant (FPFP) în Esfahan. În acest moment, Iranul are uraniu metalic îmbogăţit la 20%, în condiţiile în care pentru fabricarea armelor nucleare este nevoie de îmbogăţirea acestuia la 90%, mai arată AIEA.

Iranul este acuzat că sprijină cu rachete şi drone miliţiile insurgente din Yemen, Siria, Irak şi alte teritorii din Orientul Mijlociu. Armamentul nuclear alături de extremismul religios promovat de Iran ar fi o combinaţie periculoasă şi ar putea duce atacurile teroriste la un alt nivel.

Israelul este atacat săptămânal cu rachete realizate cu sprijinul Iranului. Aeroportul din Yemen a fost atacat cu o dronă iraniană, la finalul anului trecut. Trupele internaţionale din Irak sunt atacate cu rachete provenind din Iran.

În acest moment, negocierile dintre SUA şi Iran sunt în impas

Preşedintele SUA Joe Biden a transmis un mesaj foarte clar Iranului: SUA vor ridica sancţiunile doar dacă Teheranul revine la toate condiţiile acordului nuclear din 2015. La rândul său, liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, a cerut Washingtonului să facă prima mişcare.

Acordul nuclear (Joint Comprehensive Plan of Action - JCPoA) a fost menit să limiteze programul nuclear al Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor economice. După scoaterea SUA din Acord, Washingtonul a introdus o politică de „presiune maximă”, Iranul intrând în cea mai gravă criză economică din istoria sa, conform Reuters.

Ministrul iranian al informaţiilor Mahmoud Alavi a anunţat că Iranul ar putea lansa un program nuclear militar dacă Statele Unite vor menţine în continuare sancţiunile impuse, conform Reuters.

Un alt element îngrijorător este raportul ONU de la începutul anului care arată că Iranul importă din Coreea de Nord elemente pentru construirea de rachete balistice în schimbul petrolului. Astfel, Coreea de Nord şi Iranul ar fi reluat cooperarea în dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acţiune în 2020. În acest moment, Iranul are doar rachete cu rază medie, cu o bătaie de maxim 2.000 de kilometri, ce ar lovi, totuşi, obiective americane din Orientul Mijlociu, Israelul şi chiar ţări din Europa de Est.

Dacă ar ajunge să deţină rachete cu rază mare de acţiune (peste 5.000 de km.), alături de dezvoltarea armelor nucleare, ameninţarea Iraniană s-ar transforma din una regională în una globală.

În acest moment, Statele Unite au trei dosare de negociat cu Iranul, cel nuclear, cel al rachetelor balistice şi cel al folosirii miliţiilor proxy pentru destabilizarea ţărilor din regiune, iar atacurile din ultimele zile par să îndepărteze cele două ţări de o soluţie paşnică a acestor diferenduri.

Statele Unite nu doresc un război total cu Iranul, în condiţiile în care, conform Strategiei Naţionale, efortul principal militar este pentru combaterea competitorilor egali, China şi Rusia, dar dacă aceste atacuri vor continua şi vor duce la victime americane, Administraţia Biden va fi forţată să ia măsuri militare împotriva Iranului.