Iranul respinge negocierile şi pune la încercare politica lui Trump: pace prin putere

Ministrul de externe al regimului islamic al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat vineri că ţara sa nu va negocia cu Statele Unite, sub presiunea războiului. „SUA a cerut în mod repetat negocieri cu noi prin diverşi intermediari. Republica Islamică Iran a respins aceste solicitări americane. Iranul nu va negocia pe fondul ameninţărilor de război”, a transmis diplomatul iranian.

Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice a început două zile de exerciţii militare navale, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a cerut organizaţiei militare islamiste a Iranului ca navele şi dronele să nu se apropie de navele americane aflate în regiune. „CENTCOM va asigura siguranţa personalului, a navelor şi a aeronavelor americane care operează în Orientul Mijlociu. Nu vom tolera acţiuni nesigure ale IRGC, inclusiv survolul navelor militare americane angajate în operaţiuni de zbor, survolul armat la joasă altitudine sau survolul armat al mijloacelor militare americane atunci când intenţiile sunt neclare, se apropie ambarcaţiuni de mare viteză pe un curs de coliziune cu nave militare americane sau arme antrenate la forţele americane”, a transmis vineri comandamentul american într-un comunicat de presă.

Donald Trump a cerut Iranului un acord în care să renunţe la programul nuclear militar, cel al rachetelor balistice şi la sprijinirea Hamas, Hezbollah şi Houthi.

Iranul a refuzat şi a replicat prin ministrul de externe că va acţiona cu toată forţa dacă este atacat, împotriva navelor, avioanelor şi bazelor americane din regiune.

În acest caz, Donald Trump are trei variante: să păstreze presiunea militară şi să impună o blocadă petrolierilor iraniene, cu riscul de a se ajunge la război; să retragă o parte a flotei şi să meargă pe varianta sancţiunilor şi tarifelor pentru ţările care fac comerţ cu Iranul; să atace Iranul, cu riscul unui răspuns cu drone şi rachete din partea regimului islamist asupra navelor şi bazelor din regiune.

Principalele arme ale SUA în Orientul Mijlociu sunt cele opt distrugătoare, care în total au 768 de lansatoare pentru rachete de atac şi apărare aeriană. Mai are peste 200 de aeronave de luptă, inclusiv bombardiere, în bazele aeriene din regiune şi pe portavionul USS Abraham Lincoln. Pentru apărarea bazelor, au fost dislocate zeci de sisteme antiaeriene PATRIOT şi THAAD.

SUA nu au o forţă de invazie terestră în Orientul Mijlociu, aşa că singurele variante militare pentru Iran sunt raidurile aeriene, lansările de rachete şi operaţiuni punctuale cu forţe pentru operaţii speciale.

Trump are aliaţi în regiune, Israelul, Regatul Unit, Franţa, Iordania şi Qatarul ar putea participa la interceptarea rachetelor iraniene, cum au făcut şi anul trecut.

Rusia şi China nu au forţe militare relevante în regiune care să poată interveni. Rusia acţionează doar prin diplomaţie şi declaraţii, în timp ce rapoarte media au arătat că mai multe zeci de aeronave militare chinezeşti au aterizat în Iran, în ultimele săptămâni, cu echipamente militare.

Mai multe ţări din regiune, printre care Turcia, Egiptul, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au cerut Statelor Unite să nu atace Iranul.

În SUA, Donald Trump se confruntă cu probleme de imagine după acţiunile violente ale agenţilor ICE şi transmiterea ultimelor informaţii din Dosarul Epstein, unde liderul de la Casa Albă este acuzat că a agresat sexual cel puţin o minoră, anunţă CNN.