Iranul pregăteşte un război regional. Până unde ar putea ajunge atacurile de răzbunare ale Iranului şi cum vor reacţiona SUA şi Europa? Scutul de la Deveselu a fost creat exact pentru astfel de ameninţări

Publicaţia The Wall Street Journal relatează, de asemenea, că, după semnarea memorandumului de înţelegere din luna iunie, conducerea Iranului a folosit acea perioadă nu pentru a pregăti o detensionare a situaţiei, ci pentru un conflict de amploare cu Statele Unite.

IRGC se preteşte pentru un război regional

Potrivit unor oficiali iranieni şi arabi, precum şi unor comunicări interceptate citate de The Wall Street Journal, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC) şi-a extins controlul asupra armatei iraniene, a accelerat producţia de rachete şi drone şi a colaborat cu grupări aliate din Irak şi Yemen pentru a extinde aria conflictului.

Aceste acţiuni au inclus amplasarea de rachete, armament naval şi drone în zona Mării Roşii, furnizarea de informaţii şi date privind ţintele către forţele Houthi, precum şi pregătirea unor atacuri asupra porturilor şi infrastructurii energetice din Arabia Saudită. De asemenea, miliţiile susţinute de Iran în Irak au vizat obiective energetice saudite.

De asemenea, publicaţia relatează despre o schimbare de orientare mai amplă la Teheran, în direcţia adoptării unei poziţii ofensive. Numirile recente ale unor oficiali de rang înalt din domeniul securităţii au consolidat controlul Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC) asupra armatei regulate, în timp ce comandanţii au cerut public desfăşurarea de operaţiuni împotriva unor ţinte din ţările care găzduiesc forţe americane.

Consecinţa imediată a fost extinderea conflictului: atacuri asupra navelor în Strâmtoarea Ormuz, lovituri vizând forţele americane din Iordania şi din alte zone, precum şi o presiune tot mai mare asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului.

Planul lui Trump pentru Iran nu a funcţionat

Administraţia Trump a intrat în acest război cu un plan simplu: anihilarea conducerii de la Teheran, eliminarea comandamentelor, sistemelor antiaeriene a aviaţiei şi marinei, la care se adaugă presiuni economice pentru a forţa Iranul să semneze un acord de renunţare la uraniul îmbogăţit şi la programul militar nuclear.

Iranul a ripostat prin blocarea Strâmtorii Ormuz şi atacarea ţărilor din regiune, au fost lansate rachete şi drone împotriva a şapte ţări, inclusiv Turcia şi Cipru, pe lângă cele din Golf.

Statele Unite au fost forţate să renunţe în primă fază la cerinţa cu încetarea programului nuclear şi au încercat să realizeze un acord doar pe deschiderea Strâmtorii Ormuz, lucru care nu s-a realizat. Chiar dacă Donald Trump declară că ar putea lua pentru SUA strâmtoarea, probabil în glumă, deoarece acest lucru ar însemna o debarcare a forţelor americane în Iran, este tot mai clar că Administraţia Trump nu a avut un scenariu clar de ieşire din acest război.

Consilierul pe politică externă şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, a declarat luni despre Iran că „în acest moment, iranienii nu manifestă niciun interes să facă ceva ce ar avea sens pentru noi.” Acest lucru arată o blocare a negocierilor, dar şi un impas în politica externă a SUA privind o soluţionare a acestui război.

Tot luni, Donald Trump a declarat că memorandumul de încetare a focului care a expirat ieri nu va fi prelungit şi a evitat să discute despre planul avut în vedere, a declarat doar că „Iranul are probleme mari. Ţara lor este un haos. Armata lor este complet învinsă.” Liderul de la Casa Albă a continuat: „Strâmtoarea este deschisă, iar preţurile petrolului scad şi vor continua să scadă, cu excepţia cazului în care decidem să luăm măsuri mult mai drastice decât cele actuale... Îmi place ideea de a declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu american. Avem control total asupra strâmtorii.”

SUA şi Iranul îşi refac strategia

Ne aflăm la momentul când ambele tabere evaluaează ce s-a întâmplat până acum şi-şi refac strategia pentru viitor. Dacă SUA par să nu mai opteze pentru varianta militară, informaţiile privind stocurile şi condiţiile marinarilor au făcut vâlvă în presa locală, Iranul, în schimb, pare că se pregăteşte special pentru lovituri asupra ţărilor care au ajutat SUA, oprirea războiului ar confrunta regimul cu realitatea economică crudă şi ar risca din nou proteste.

Pare că SUA nu şi-au învăţat lecţia după războaiele din Afganistan şi Irak. La fel şi în Iran, regimului de la Teheran nu-i pasă de morţi sau distrugeri, de eliminarea tuturor navelor şi aeronavelor. În documentele militare, distrugerea a 30 la sută a inamicului înseamnă neutralizare şi te aştepţi să renunţe la luptă, dar acest lucru nu este valabil la regimurile totalitare islamice.

Armata ideologică a Iranului, care sprijină regimul religios, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice, şi-a ascuns rachetele şi dronele în tunelurile din munţi şi pare pregătită să reia luptele.

Cum reacţionaează Europa dacă Iranul se va răzbuna?

Cea mai mare provocare asupra securităţii regiunii este dacă SUA vor fi nevoite să se retragă, printr-o decizie a Congresului sau la schimbarea preşedintelui, peste doi ani şi jumătate, iar Iranul se va hotărî să se răzbune pe ţările care au ajutat Administraţia Trump. Şi bineînţeles, cel mai rău scenariu este dacă Iranul va ajunge să construiască primele bombe nucleare, punând în pericol nu numai Orientul Mijlociu, ci şi Europa.

De altfel, Iranul a avertizat ţările care au ajutat Administraţia Trump, de două ori şi România să nu mai ajute SUA, iar scutul de la Deveselu exact pentru astfel de scenarii a fost construit, când Europa ar fi atacată cu rachete de Iran.