07 martie 2022

Invazia militară a Rusiei în Ucraina stimulează bugetul statelor europene alocat apărării

Andreea Soare

Războiul iniţiat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie 2022, a împins mai multe ţări din Europa, şi nu numai, spre creşterea bugetului alocat apărării din teama că ar putea fi puse, la un moment dat, în faţa unei confruntări directe cu armata rusă.

Sursă foto: Profimedia

Una dintre ţările care a surprins o lume întreagă prin anunţul de a-şi creşte cheltuielile dedicate apărării a fost Germania. Astfel, cancelarul german Olaf Scholz a transmis, pe 27 februarie, că au fost luate o serie de măsuri în contextul situaţiei de securitate din Ucraina, acestea incluzând un buget pentru apărare de 113 miliarde de dolari pentru modernizarea armatei germane şi o creştere anuală a bugetului de apărare la peste 2% din PIB.

Aceasta reprezintă o creştere semnificativă, scrie Washington Post, având în vedere că, în prezent, Germania alocă 1.5% din PIB pentru apărare, iar, în ultimii ani, media a fost de 1.3% din PIB. Prin urmare, această creştere reprezintă un buget anual dedicat apărării de 71 de miliarde de euro, o creştere enormă de la 47 de miliarde de euro alocaţi în prezent.

De asemenea, şi Polonia a anunţat creşterea bugetului dedicat apărării în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.

„Se va face o modificare la planul apărării: 3% din PIB pentru apărare începând cu anul viitor, apoi îl vom mai creşte”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului naţionalist Lege şi Justiţie.

Bugetul anual al Poloniei alocat apărării era de 2% din PIB, aliniat, astfel, cerinţelor NATO. Polonia plănuise, anul trecut în octombrie, o creştere a acestui buget la 2.5% din PIB, începând cu 2024. Potrivit acestei legi, numărul militarilor polonezi va creşte la 300.000 de la 143.500 câţi sunt în prezent. Planul Poloniei este să devină „una dintre cele mai puternice armate ale NATO”, după cum chiar ministrul polonez al apărării a anunţat.

Asemenea Poloniei, şi ţări precum Estonia, Letonia şi Lituania au anunţat, anul acesta, creşterea bugetului dedicat apărării. Nu departe de acestea se află şi Finlanda.

Potrivit unor surse guvernamentale, miniştrii guvernului finlandez au avut discuţii despre creşterea bugetului dedicat apărării din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Deşi nu au fost discutate cifre exacte privind această creştere, mai multe surse au declarat că suma alocată apărării va fi considerabilă, mai ales că Finlanda se pregăteşte de cea mai mare investiţie a sa din ultimii ani în echipamente militare, după ce a decis, în decembrie, să achiziţioneze 64 de aeronave F-35 de la Lockheed Martin.

Pe 28 februarie, la 4 zile de la invazia Rusiei în Ucraina, guvernul Letoniei anunţa, de asemenea, că va creşte bugetul apărării pe următorii trei ani. În prezent, bugetul dedicat apărării de Letonia este de 2.2.-2.3% din PIB, peste nivelul cerut de NATO de 2%.  Deşi nu au fost oferite cifre concrete de către oficialii letoni, la începutul lunii februarie ministrul leton al apărării vorbea despre necesitatea creşterii bugetului la 2.5% din PIB.

Deşi Lituania nu a anunţat anul acesta vreo creştere a bugetului apărării, în decembrie 2021, pe fondul ameninţării privind o posibilă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei şi al acţiunilor Belarusului de la graniţă, oficialii lituanieni anunţau că vor  creşte bugetul până la 1.9 miliarde de dolari până în 2026. Suma a fost anunţată a fi investită în programe de modernizare care să permită armatei Lituaniei să facă faţă unei posibile incursiuni a forţelor inamice pe teritoriul ţării, până în momentul în care forţele NATO ajung în ţară pentru a-i sări în ajutor. Încă din 2018, Lituania alocă peste 2% din PIB pentru apărare.

Totodată, la începutul acestui an, şi Estonia anunţa că va creşte bugetul alocat apărării la 2.31% din PIB în 2022. Oficialii estonieni anunţau că această creştere vine pe fondul acţiunilor militare ale ruşilor şi bieloruşilor în regiunea est-europeană.

Şi oficialii români au anunţat, în urmă cu cinci zile, o creştere a bugetului dedicat apărării. Astfel, potrivit lui Florin Cîţu, România va aloca, în 2023, 2.5% din PIB pentru apărare, o creştere semnificativă de la 2% cât alocă în prezent.

"Partidul Naţional Liberal susţine această majorare a bugetului Apărării de la 2% la 2,5% din PIB. A fost o discuţie cu preşedintele României, bineînţeles, cred că ar fi bine să spunem de la început cât, şi un procent cât mai mare din această cifră să fie alocată pentru partea de investiţii sau de achiziţii de echipament militar, ca să fie clar pentru ce sunt alocaţi aceşti bani. Înţeleg că va fi, şi cred că aşa este normal, având în vedere că pentru anul acesta bugetul este făcut, începem cu 2023 această măsură”, declara acesta, în urmă cu cinci zile.

Deşi departe de aceste ţări europene şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina, şi China a anunţat o creştere a bugetului dedicat apărării.

 Potrivit CNBC, cheltuielile militare ale Chinei vor avea o evoluţie rapidă, anunţându-se o creştere de 7.1% din PIB (230 de miliarde de dolari), comparativ cu 6.8% în 2021 sau 6.6% în 2020.

China are, în prezent, al doilea cel mai mare buget dedicat apărării, după SUA, având un personal militar de care ajunge la 3 milioane de persoane şi mai multe echipamente moderne. Potrivit unor informaţii apărute în media, în 2022 China va lansa, cel mai probabil, cel de-al treilea purtător, va extinde producţia de aeronave de ultimă generaţie J-20 şi îşi va moderniza arsenalul nuclear.