INTERVIU EXCLUSIV/ Sir Julian King, comisar european pentru Uniunea Securităţii: Guvernele Uniunii Europene au răspuns provocărilor de securitate "în evoluţie" printr-o "revoluţie liniştită" a modului de abordare a acestora

Prezentăm principalele declaraţii din interviul acordat Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS) şi MEDIAFAX de către sir Julian King, comisarul european responsabil pentru Uniunea Securităţii 

- "Este un drept fundamental să te simţi în siguranţă acasă sau când mergi pe stradă (...)Sunt comisar pentru Uniunea Securităţii de puţin de peste doi ani, iar indivizii rău intenţionaţi ne-au ţinut ocupaţi pe toate fronturile. Dar cred că, împreună, am realizat progrese reale în crearea sistemelor, structurilor şi a bazelor legislative pentru a crea o arhitectură de securitate internă sustenabilă şi durabilă a UE".

- "(...) în ultimii ani am văzut un şir de atacuri teroriste îngrozitoare în Europa, adesea realizate folosind aşa-numitele metode "low-tech" - un singur individ radicalizat, folosind un camion sau un cuţit.(...) În faţa acestor provocări în evoluţie, a avut loc o revoluţie liniştită în modul în care guvernele UE colaborează pentru a aborda ameninţările comune. Ei recunosc că, pe măsură ce ameninţările devin din ce în ce mai conectate, trebuie ca şi răspunsul nostru să fie comun şi transfrontalier".

- "Astăzi nu ne confruntăm doar cu provocările tradiţionale în domeniul apărării venite din partea statelor ostile, ci din ce în ce mai mult, ne confruntăm cu noi forme de ameninţare, atât din partea actorilor statali, cât şi a celor non-statali care exploatează noi tehnologii şi canale pentru a submina sistemele noastre democratice şi pentru folosi propriii noştri cetăţeni împotriva noastră."

- "(...) deşi UE nu poate acţiona nici ca un substitut pentru programele naţionale de apărare ale statelor membre, şi nici nu poate îndeplini rolul jucat de NATO, poate încuraja colaborarea în dezvoltarea tehnologiei şi a echipamentelor necesare pentru a face faţă provocărilor comune în domeniul apărării şi securităţii".

- "(...) aproape că am dublat fondurile alocate pentru securitatea internă, până la 2,5 miliarde de euro, şi aproape am triplat cifra pentru migraţie şi gestionarea frontierelor, până la 34,9 miliarde de euro".

- "Domeniul informaţiilor este un alt segment în care responsabilitatea aparţine în mod ferm autorităţilor naţionale, aşa cum şi trebuie. Şi nu cred că acum este timpul pentru o discuţie privind o viitoare agenţie europeană de informaţii, aşa cum a evidenţiat munca excelentă a Grupului pentru Combaterea Terorismului, un forum de partajare a informaţiilor în care sunt implicate state membre ale UE, precum şi Norvegia şi Elveţia, care rămâne în afara instituţiilor UE".

- "(...) am consolidat Sistemul Informatic Schengen (SIS), făcând obligatoriu ca statele membre să introducă în sistem alerte legate de terorism (...) În prezent, conţine aproximativ 76 de milioane de alerte şi a fost consultată de peste 5 miliarde de ori în 2017".

- "Având în vedere că multe dintre recentele atacuri teroriste din Europa au fost efectuate folosind doar fonduri minime, trebuie să putem urmări tranzacţii mai mici pentru a stabili conexiuni şi pentru a dezmembra reţelele de teroare. Din acest motiv, am făcut obligatorie crearea registrelor de conturi bancare centrale în statele membre şi am venit cu propuneri de îmbunătăţire a accesului la aceste registre pentru instituţiile din domeniul aplicării legii".

Prezentăm textul integral al inteviului acordat MAS şi MEDIAFAX de către sir Julian King, comisarul european responsabil pentru Uniunea Securităţii.

"Reporter : Securitatea este "una dintre provocările urgente ale UE", afirma preşedintele Jean-Claude Juncker în scrisoarea de misiune de la începutul mandatului actualei Comisii Europene.

Cum priviţi domeniul securităţii la peste doi ani de la începutul mandatului dumneavoastră? Care este cea mai bună descriere a mediului de securitate actual în care UE evoluează spre realizarea viziunii sale privind "o adevărată Uniune a Securităţii"?

Julian King: Securitatea este o prioritate pentru cetăţenii din întreaga Uniune Europeană. Într-adevăr, este un drept fundamental să te simţi în siguranţă acasă sau când mergi pe stradă. Şi în timp ce securitatea internă rămâne în primul rând o responsabilitate naţională, ameninţările transfrontaliere cu care ne confruntăm împreună şi instabilitatea crescândă dincolo de frontierele noastre înseamnă că există o utilitate reală în a acţiona la nivelul UE. Lucrând împreună putem fi mai puternici şi mai eficienţi în combaterea terorismului, combaterea crimei organizate şi gestionarea ameninţărilor cibernetice.

Sunt comisar pentru Uniunea Securităţii de puţin de peste doi ani, iar indivizii rău intenţionaţi ne-au ţinut ocupaţi pe toate fronturile. Dar cred că, împreună, am realizat progrese reale în crearea sistemelor, structurilor şi a bazelor legislative pentru a crea o arhitectură de securitate internă sustenabilă şi durabilă a UE, pentru a sprijini statele membre să facă faţă acestor ameninţări, precum şi parteneri din vecinătatea noastră şi de mai departe.

Prioritatea noastră este acum să obţinem progrese rapide în ceea ce priveşte propunerile Uniunii Securităţii aflate pe masă - cum ar fi cele privind conţinutul terorist din mediul online, dovezile electronice şi securitatea electorală - înainte de sfârşitul mandatului actual al Parlamentului European, în primăvara viitoare. De asemenea, milităm pentru o punere în aplicare aprofundată de către statele membre a propunerilor deja aprobate.

Reporter: Cele trei priorităţi de securitate identificate de Comisia Europeană pentru actualul mandat sunt terorismul şi radicalizarea, crima organizată şi criminalitatea informatică. Consideraţi că aceste trei priorităţi sunt în continuare principalele probleme de securitate cu care se confruntă UE în prezent, ori în ultimii doi ani au apărut ameninţări de securitate neprevăzute care au dominat agenda europeană de securitate ?

Julian King:Activitatea noastră se concentrează într-adevăr asupra celor trei provocări - terorism, crimă organizată şi ameninţări cibernetice; provocări care sunt într-o continuă evoluţie. De exemplu, în ultimii ani am văzut un şir de atacuri teroriste îngrozitoare în Europa, adesea realizate folosind aşa-numitele metode "low-tech" - un singur individ radicalizat, folosind un camion sau un cuţit. Şi în lumea digitală, am văzut actorii rău intenţionaţi folosind tot mai des dezinformarea şi informaţii false, căutând să interfereze şi să manipuleze vieţile noastre online.

În faţa acestor provocări în evoluţie, a avut loc o revoluţie liniştită în modul în care guvernele UE colaborează pentru a aborda ameninţările comune. Ei recunosc că, pe măsură ce ameninţările devin din ce în ce mai conectate, trebuie ca şi răspunsul nostru să fie comun şi transfrontalier.

Infractorii şi actorii rău intenţionaţi cu care ne confruntăm nu respectă aranjamentele legale privind frontierele. Aşa cum a spus preşedintele Juncker, "securitatea unui stat membru este securitatea tuturor".

Ne-am străduit să închidem spaţiul în care acţionează teroriştii, prin distrugerea capacităţii lor de a călători către şi în interiorul UE, accesul la arme, cum ar fi arme de foc sau materiale explozive, şi obţinerea de finanţare.

Am lucrat pentru a ne proteja mai bine spaţiile publice, oferind finanţare şi reunind toţi actorii din sectorul public şi privat, pentru a împărtăşi experienţe şi cele mai bune practici.

De asemenea, am sporit securitatea la frontierele externe, astfel încât să ştim cine intră în UE şi ne dezvoltăm rezistenţa colectivă prin îmbunătăţirea sistemele noastre de partajare a informaţiilor.

Am analizat partea de prevenţie, lucrând pentru a contracara radicalizarea, atât offline, în cadrul comunităţilor noastre, cât şi pe internet, unde este alimentată de conţinutul terorist din mediul online.

Am întărit rezistenţa noastră împotriva riscurilor reprezentate de substanţe chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN).

Şi am depus eforturi pentru a contracara ameninţările cibernetice, cu un pachet de măsuri, propus în septembrie 2017, care a inclus crearea unei Agenţii UE pentru Securitatea Cibernetică pentru a ajuta la stabilirea standardelor şi coordonarea răspunsului la incidente pe scară largă. Acest lucru a fost urmat de măsurile noastre privind dezinformarea - inclusiv Codul voluntar de Practici convenit de platformele de internet - şi de sporirea securităţii scrutinelor noastre.

Reporter:. UE se confruntă cu creştere a instabilităţii şi conflicte în vecinătatea sa, şi noi ameninţări la adresa securităţii apar din interiorul şi de dincolo de frontierele UE. Există tot mai multă îngrijorare cu privire la capacitatea statelor membre de a le aborda cu succes pe cont propriu. Prin urmare, se pare că există o nevoie sporită a cetăţenilor europeni pentru o consolidare a poziţiei europene în domeniul apărării. Care sunt principalele priorităţi pentru securitatea europeană care decurg din conceptul suveranităţii europene propus de preşedintele Juncker în cel mai recent discurs al său privind Starea Uniunii? De ce credeţi că ar fi necesar ca statele membre să-şi sporească bugetele pentru securitate şi contribuţia lor la bugetul comun de securitate în anii următori?

Julian King: Astăzi nu ne confruntăm doar cu provocările tradiţionale în domeniul apărării venite din partea statelor ostile, ci din ce în ce mai mult, ne confruntăm cu noi forme de ameninţare, atât din partea actorilor statali, cât şi a celor non-statali care exploatează noi tehnologii şi canale pentru a submina sistemele noastre democratice şi pentru folosi propriii noştri cetăţeni împotriva noastră.

În ceea ce priveşte ameninţările tradiţionale, UE poate desfăşura misiuni, dar poate continua şi să depună eforturi serios privind capacităţile. Progresele înregistrate în cadrul PESCO - Cooperarea Structurată Permanente în domeniul Apărării, o modalitate de a permite grupurilor de state membre să coopereze mai strâns în domeniul securităţii şi apărării în temeiul tratatelor - vor adăuga un nou impuls acestor aspecte.

Dar nu există nicio îndoială că Europa trebuie să-şi exercite ponderea în ceea ce priveşte resursele de apărare. Şi deşi UE nu poate acţiona nici ca un substitut pentru programele naţionale de apărare ale statelor membre, şi nici nu poate îndeplini rolul jucat de NATO, poate încuraja colaborarea în dezvoltarea tehnologiei şi a echipamentelor necesare pentru a face faţă provocărilor comune în domeniul apărării şi securităţii.

Acesta este motivul pentru care Comisia a propus un Fond European pentru Apărare în valoare de 13 miliarde de euro pentru următoarea perioadă bugetară a UE, 2021-2027, precum şi 6,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mobilităţii militare.

În plus, aproape că am dublat fondurile alocate pentru securitatea internă, până la 2,5 miliarde de euro, şi aproape am triplat cifra pentru migraţie şi gestionarea frontierelor, până la 34,9 miliarde de euro.

Propunerile pentru viitorul CFM (cadrul financiar multianual, n.red.) arată că, în mod colectiv, UE poate mobiliza investiţii din partea statelor membre, de la actori şi instituţii private şi de la parteneriate public-privat pentru a îndeplini cerinţele de finanţare pe scară largă care decurg din noile ameninţări.

Reporter: În calitate de comisar al Uniunii Securităţii, aveţi responsabilitatea de a îmbunătăţii schimbul de informaţii între statele membre, cât şi la nivelul UE. Care sunt progresele majore realizate în acest domeniu în ultimii ani? Care sunt principalele provocări ale integrării europene în domeniul informaţiilor? Care sunt şansele formării în viitor a unui serviciu european comun de informaţii?

Julian King: Domeniul informaţiilor este un alt segment în care responsabilitatea aparţine în mod ferm autorităţilor naţionale, aşa cum şi trebuie. Şi nu cred că acum este timpul pentru o discuţie privind o viitoare agenţie europeană de informaţii, aşa cum a evidenţiat munca excelentă a Grupului pentru Combaterea Terorismului, un forum de partajare a informaţiilor în care sunt implicate state membre ale UE, precum şi Norvegia şi Elveţia, care rămâne în afara instituţiilor UE.

Susţinem această activitate, cu instrumentele pe care le oferim statele membre pentru a le ajuta în activitatea lor în domeniul terorismului, al crimei organizate şi al securităţii cibernetice, şi care, de asemenea, sunt utile serviciilor de informaţii în multe cazuri.

De exemplu, datele reprezintă un instrument cheie în ceea ce priveşte provocările de securitate cu care ne confruntăm. Acesta este motivul pentru care am depus eforturi pentru a maximiza beneficiile sistemelor informatice existente, făcându-le interoperabile, prin eliminarea lacunelor de informaţii şi prin convenirea de noi sisteme de informare, acolo unde este cazul, cum ar fi Sistemul de Intrare-Ieşire şi Serviciul european de informare şi autorizare a călătoriilor (ETIAS).

În acelaşi timp, am consolidat Sistemul Informatic Schengen (SIS), făcând obligatoriu ca statele membre să introducă în sistem alerte legate de terorism, adăugând în acelaşi timp o excepţie de la această regulă pentru cazul în care o astfel de notificare ar pune în pericol o anchetă în derulare a unei serviciu de informaţii. Această abordare a avut un efect notabil: utilizarea SIS, inclusiv de serviciile de informaţii, a crescut rapid în ultimii ani; în creştere cu 40% în 2016 şi cu încă 30% în 2017. În prezent, conţine aproximativ 76 de milioane de alerte şi a fost consultată de peste 5 miliarde de ori în 2017.

Având în vedere că multe dintre recentele atacuri teroriste din Europa au fost efectuate folosind doar fonduri minime, trebuie să putem urmări tranzacţii mai mici pentru a stabili conexiuni şi pentru a dezmembra reţelele de teroare. Din acest motiv, am făcut obligatorie crearea registrelor de conturi bancare centrale în statele membre şi am venit cu propuneri de îmbunătăţire a accesului la aceste registre pentru instituţiile din domeniul aplicării legii."

(Interviul a fost realizat de Mircea Olteanu)