INTERVIU cu Velizar Shalamanov, fost director al Agenţiei de Comunicaţii a NATO: Armata europeană este posibilă prin structuri regionale de comandă

Velizar Shalamanov, fost director în cadrul Agenţiei de Comunicaţii şi Informaţii a NATO, fost ministru al Apărării în Bulgaria, a acordat un interviu Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS), în care a vorbit despre Armata europeană şi modul de funcţionare în condiţiile în care există NATO.

Reporter: Cum foloseşte NATO Inteligenţa Artificială, în contextul în care una dintre cele mai mari probleme în timpul campaniilor electorale naţionale dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European este răspândirea ştirilor false şi dezinformării cu scopul manipulării votanţilor. Este o prioritate pentru structurile NATO să dezvolte această tehnologie, să combată dezinformarea şi manipularea?

Velizar Shalamanov: Bineînţeles, principala prioritate a NATO este să fie pregătită să reacţioneze la scenarii tip Articolul 5. De la schimbările din mediul virtual, aceste provocări urgente de securitate sunt importante, anume securitatea cibernetică. Din cauza cantităţii de date şi vitezei dezvoltării în spaţiul cibernetic care este atât de vast ai nevoie de reacţii în timp real care pot fi făcute doar prin tehnologia Inteligenţei Artificiale. Nu este posibil ca un om să înţeleagă o cantitate aşa mare de date care ar putea pune în pericol reţelele. Inteligenţa Artificială nu este încă parte din această minimă capacitate militară a NATO, pusă în acord de state. Inteligenţa Artificială va fi implementată în domeniul militar prin evoluţiile fiecărui stat, aşa că mai devreme sau mai târziu va fi implementată în aceste sisteme finanţate în comun, care sunt responsabilitatea Agenţiei de Informaţii şi Comunicaţii a NATO. Inteligenţa Artificială este parte a transformării digitale per ansamblu. Trebuie să avem mare grijă, deoarece nu ne putem baza doar pe NATO pentru a rezolva toate problemele. Este într-adevăr responsabilitatea statelor pentru a defini cerinţele şi să dea mandatul şi finanţarea pentru ca NATO să dezvolte capabilităţile necesare.

Reporter:: Există o linie în acest sens, o decizie din partea statelor membre NATO pentru a acţiona în privinţa folosirii Inteligenţei Artificiale?

Velizar Shalamanov: Cunoştinţele se maturizează. Am menţionat apărarea cibernetică, dar ameninţările hibride sunt de asemenea recunoscute de NATO şi, aşa cum aţi menţionat, nu putem fi pregătiţi şi capabili să răspundem la astfel de ameninţări fără a avea instrumentele pentru a analiza multe informaţii din diferite surse. Şi aceasta este în dezvoltare. În acelaşi timp, a fost menţionat şi în timpul acestei conferinţe din Sibiu că UE are avantaje faţă de NATO când vine vorba de securitate de tip "soft". Ameninţările hibride pot fi din afara domeniului militar, aşa că este de aşteptat ca UE să aibă, din punctul meu de vedere, un rol mai mare în dezvoltarea capacităţilor pentru a câştiga în războiul informatic şi în aria activităţilor de tip hibrid. NATO încă se concentrează pe sisteme de rachete pentru apărare, pe forţele armate convenţionale, pe descurajarea nucleară, pe securitatea cibernetică. Nu putem trage o linie distinctă între ceea ce este domeniul militar şi ceea ce este domeniul mai cuprinzător al securităţii. Ceea ce vreau să subliniez este că, în orice caz, cooperarea în NATO este foarte eficientă pentru adresarea provocărilor noi şi folosirea tehnologiei este o nouă provocare. Cred cu tărie că NATO are capacitatea de a face mai mult şi va face mai mult. Depinde de mandatul şi finanţarea statelor.

Reporter: : La nivel naţional, în România cel puţin, a existat o discuţie care a venit din partea candidaţilor pentru Parlamentul European, de a propune crearea unei agenţii care centralizează informaţii de la toate agenţiile din statele membre UE, pentru a preveni atacurile teroriste. Există o astfel de discuţie la nivelul experţilor şi analiştilor? Există un interes de a acţiona în acest sens?

Velizar Shalamanov: Partajarea informaţiilor este de o importanţă critică. Există în UE. În NATO, cred că în 2016 a apărut un nou post de secretar general adjunct pentru intelligence şi securitate cu scopul de a contribui la răspândirea informaţiilor şi dezvoltarea prevenţiei în cazul ameninţărilor neconvenţionale, inclusiv a atacurilor teroriste. În mod clar, este calea de urmat. Primul nivel este să avem o reţea de încredere pentru răspândirea informaţiilor şi pe baza acestora am putea construi sisteme cu inteligenţă artificială pentru avertismente timpurii. Când trebuie să învingem astfel de provocări neconvenţionale, trebuie să învingem reţeaua din spate. Simplul fapt de a ne proteja împotriva întâmplărilor neaşteptate nu este foarte eficient. În NATO, deja avem experienţă cu eforturile de contracarare a dispozitivelor explozive improvizate (DEI). Nu te poţi proteja 100% de exploziile neaşteptate. Pentru a reuşi, trebuie să identifici şi chiar să înfrângi această reţea. Reuşita se bazează pe strângerea, partajarea şi analizarea informaţiilor, avertismentele din timp şi reacţiile rapide. Vreau să spun că este foarte important să stabilim un astfel de sistem de răspândire a informaţiilor şi de avertizare timpurie. În acelaşi timp, avem nevoie de mecanisme de decizie şi acţiune rapidă cu scopul de a preveni evenimentele dezastruoase.

Reporter: La Summitul UE, liderii au adus la masa discuţiilor subiectul armatei europene sau cel puţin unii lideri au vorbit despre aceasta. Ce implică de fapt armata europeană? Cum ar fi organizată? Cum ar funcţiona?

Velizar Shalamanov: Acesta nu este un concept bine definit. Ceea ce avem acum este un set de formaţiuni multinaţionale. Cred că este foarte important, mai ales la nivelul regional - de exemplu pentru România, Bulgaria, Grecia - şi în special în format B9 - între statele baltice, Grupul de la Vişegrad, Bulgaria şi România - să muncim mai mult la stabilirea unor astfel de formaţiuni militare multinaţionale pentru a dobândi un grad înalt de interoperabilitate. Pentru asta, NATO are o structură foarte bună. În acelaşi timp, toate aceste formaţiuni multinaţionale sunt pe continentul european. Ele ar putea fi folosite de UE când vor exista procese bine stabilite pentru luarea deciziilor şi o autoritate de comandă. Folosirea forţei este o chestiune delicată. Nu este vorba doar de capabilităţi militare, ci despre procesele de luare a deciziilor şi autoritatea de comandă care ar putea implementa aceste decizii în cel mai eficient mod. Văd trei paşi. UE este un proiect de sus în jos, aşa că primul pas este construirea de formaţiuni militare regionale care să fie interoperabile şi pregătite pentru a acţiona. Al doilea pas este stabilirea unui mecanism propriu-zis de luare a deciziilor pentru ca aceste forţe militare să poată fi folosite. Toate acestea există în NATO. Nu cred că trebuie să duplicăm prea mult, dar trebuie ca prin deciziile luate în formatul UE să putem activa forţe armate şi să le asigurăm comandamentul şi controlul. Aceasta ar fi o armată europeană pe baza unei reţele, dar va fi parte a structurii de forţe armate şi comandament NATO.