INTERVIU cu Iulian Chifu: Ideea de armată europeană este mai degrabă o etichetă | VIDEO

Redăm integral interviul acordat Monitorului Apărării şi Securităţii:

Reporter: Cum arată viitorul Europei după dezbaterile care au avut loc zilele acestea la Sibiu?

Iulian Chifu: Cred că e foarte complicat, că au fost abordate foarte multe teme şi întrebări şi că au născut, evident, în dezbatere şi mai multe întrebări. E natural, în asemenea tipuri de reuniuni e important să pui temele potrivite. Şi într-adevăr am abordat câteva din marile teme strategice, în primul rând am vorbit despre componenta proiectelor europene, au fost foarte multe puse pe masă, până la urmă Consiliul European de aseară (9 mai – n.r.) a venit şi a marcat foarte clar care este varianta, împreună adâncim integrarea, cu unitate, cu coeziune şi cu convergenţă, ceea ce este foarte important pentru că nu mai creează disparităţi, evident toate prin respectarea principiilor. În al doilea rând ne-am uitat foarte atent la ameninţările şi oportunităţile Uniunii Europene şi mă refer la cele de securitate, dar nu numai. Ne-am uitat la politica de securitate şi apărare europeană, faţă în faţă cu relaţia transatlantică, care excede dimensiunea de Securitate şi apărare, deci vorbim şi de relaţiile transatlantice de natură economică, de natură politică, iar azi de dimineaţă am parcurs tema valorilor, cât de stricte, cât de multă flexibilitate, cât de mult lăsăm, interpretare creativă, hai să-l spunem unor asemenea principii şi valori la care toate statele europene sunt angajate, dar care sunt relativizate de aceste interpretări şi ne duc în alte zone care riscă să ducă la explozia europeană.

Şi chiar acum vorbim despre vecinătăţile Europei cu vicepremierul urcainean, cu ministrul de Externe turc, cu consilierul prezidenţial pe politică externă Bogdan Aurescu, cu secretarul de stat din Ministerul de Externe. Practic, dezbaterea ne spune «Iată am avut cinci ani fără un comisar pentru extindere, a fost bine sau a fost rău?». Faptul că am anunţat la începutul acestui mandate că nu se mai face nicio extindere a ajutat reformele şi avansul? Am văzut că am avut o stagnare în Balcanii de Vest, am avut chiar paşi înapoi în statele parteneriatului estic, ori în acest context vedem foarte clar lecţiile învăţate şi cum trebuie să preluăm avantajele din ceea ce am învăţat măcar. Deci, e dificil să facem un cadru şi să spunem «aşa va arăta Europa». Singurul lucru pe care îl avem este «Declaraţia de la Sibiu», care va rămâne în următorii cinci ani pe agenda strategică, şi care spune că vom rămâne împreună, speranţa mea este să rămânem împreună şi cu Marea Britanie, adică tot 28, şi vom merge cu o integrare mai departe pas cu pas.

Reporter: Aţi discutat şi despre o armată a UE? Interferează cumva interesele NATO?

Iulian Chifu: Evident că s-a pus problema, dar asta e o chestiune care s-a tranşat acum doi ani, la Roma. Acolo a fost această idee dezbătută, împreună cu NATO şi declaraţia finală, care este cea care a lansat reflecţia de doi ani, până la documentul de ieri, a marcat foarte clar relaţia dintre Uniunea Europeană şi NATO, neduplicară. De altfel, NATO asigură apărarea colectivă, în timp ce Uniunea Europeană îşi propunea nişte misiuni pentru managementul crizelor în zone în care NATO nu este interesat, de fapt asta este complementaritatea. Pe de altă parte, trebuie spus, 22 de state sunt membre şi ale UE şi ale NATO şi nu există capabilităţi speciale ale uneia sau alteia, există exclusive capabilităţi naţionale, care sunt puse la dispoziţie pentru o misiune sau alta, angajate de către statele respective. Deci, e o chestiune tranşată, sunt perioade de reflecţie, sunt gândiri în raport cu cum să crească, de altfel investiţia în domeniul militar e un angajament în cadrul NATO, cum să crească numărul de capabilităţi naţionale şi, evident, ulterior vom avea şi capabilităţi pentru diferitele misiuni pe care Uniunea Europeană doreşte să le angajeze dincolo de elementele care vin din NATO.

Deci, ideea de armată europeană e mai degrabă o etichetă, dar care este depăşită, şi varianta Macron de la Sorbona, şi varianta iniţiativei de intervenţie europeană, lansată ulterior, ambele au fost cumva abandonate şi acum există o reflecţie pentru a vedea în ce formulă va trebui complementariat acest lucru, dacă cineva vrea să meargă mai departe, pentru moment sunt PESCO, politica externă de securitate şi cooperare, există componenta de EDF, fondurile pentru apărare, care se investesc în industria de apărare europeană, de unde se vor reflecta mai apoi, şi avem evident comandamentul autonom european, dar, încă o dată, cooperarea s-a văzut la Summit-ul NATO de la Varşovia, unde UE şi NATO au semnat acel acord, şi se vede în centrul, de exemplu, de la Helsinki, centrul de excelenţă pentru combaterea ameninţărilor hibride, care este într-un stat european şi este în comun acord, dacă vreţi are doi părinţi, NATO şi Uniunea Europeană.

Reporter: Discuţiile au fost aici, la Sibiu, între mediul academic şi specialiştii în securitate. Cât de importantă este această relaţie?

Iulian Chifu: Este o relaţie care continuă de multă vreme, nu acum am inventat-o. Chiar în perioada în care am fost eu în funcţie aveam un consiliu consultativ pentru afaceri strategice, care era alcătuit în special din zona academică, din societatea civilă. Deci, el există întotdeauna şi în sală am avut şi zona politică de decidenţi, chiar înalţi decidenţi, chiar membri ai Consiliului European, şi zona, să zicem, de reflecţie, şi zona academică, deci şi cei care gândesc şi propun idei, şi cei care le aplică. Iar acest dialog, de fapt, a fost asigurat, şi dezbaterile au fost asigurate tocmai de interfaţa şi de prezenţa acestor decidenţi. Şi acum în panelul actual aveţi patru persoane care sunt în poziţii de decizie şi aveţi patru persoane care sunt în spaţiul acesta al gândirii. Şi am ales decidenţii care să vină şi cu componenta lor academică şi de gândiri, deci decidenţii în sine care participă sunt cei care au idei, care aplică înţelegând sau care sunt interfeţe între zona de gândire-idei şi zona aplicativă-practică, de decizie.

Conferinţa Internaţională „Viitorul Europei. Perspectivele evoluţiilor contemporane” a fost organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în colaborare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning Bucureşti.