Intervenţia Moscovei în sistemul electoral al SUA. O repetiţie a campaniei din 2016?

Comitetul de Informaţii al Senatului tocmai a lansat raportul final al investigaţiei sale de mai mulţi ani cu privire la ingerinţa rusă la alegerile din 2016. Şi ne comunică: „guvernul rus s-a angajat într-un efort agresiv, în influenţarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2016, iar ameninţarea continuă în 2020”.

Tot recent, într-o declaraţie publică, William Evanina, şeful Centrului Naţional de Contrainformaţii şi Securitate (National Counterintelligence and Security Center, NCSC), a afirmat că „ţările străine încearcă să influenţeze preferinţele alegătorilor, să schimbe politicile SUA, să crească discordia în ţară şi să submineze încrederea poporului american în procesul democratic”.

Şi ca tabloul să fie complet: peste 70 de foşti oficiali de securitate naţională republicani, inclusiv foşti şefi ai CIA şi FBI, din administraţiile Ronald Reagan, George H.W. Bush, George W. Bush, chiar şi din administraţia Trump, se declară în favoarea candidatului democrat, în timp ce lansează un rechizitoriu dur la adresa preşedintelui Donald Trump.

Comitetul de Informaţii al Senatului avertizează ...

După o anchetă care a durat vreme de 3 ani, Comitetul de Informaţii al Senatului (Senate Intelligence Committee) a făcut publică „cea mai cuprinzătoare şi meticuloasă examinare de până acum”, explicând modul în care Rusia a intervenit în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi dezvăluind noi informaţii despre contactele dintre oficiali ruşi şi asociaţii preşedintelui Donald Trump, în timpul şi după campanie.

Raportul, care a inclus peste 200 de interviuri, inclusiv cu membrii familiei Trump şi oficiali ai campaniei Trump, precum Donald Trump Jr., Jared Kushner şi Steve Bannon, este publicat într-un moment în care comunitatea americană de informaţii a avertizat că Rusia încearcă din nou să intervină în alegerile din SUA.

Potrivit materialului de 1000 de pagini, reprezentanţi ai guvernului rus au continuat, până cel puţin în ianuarie 2020, să răspândească dezinformarea cu privire la ingerinţele electorale ale Rusiei, urmărindu-se acreditarea ideii că Ucraina, şi nu Rusia, a intervenit în alegerile din 2016.

Însă „Comitetul nu a identificat nicio dovadă fiabilă conform căreia guvernul ucrainean a intervenit în alegerile din 2016 din SUA”.

Analiza respinge unul dintre punctele cheie ale politicii preşedintelui Trump din ultimele luni: faptul că ancheta cu privire la Rusia s-a concentrat pe nedrept asupra campaniei sale şi a determinat condamnarea penală a fostului său consilier, Roger Stone, ca o modalitate de a ataca preşedinţia.

De asemenea, problemele care privesc „dosarul Steele” şi gestionarea acestuia de către FBI au reprezentat o componentă centrală a investigaţiilor Senatului, încă în desfăşurare, ducând la dezvăluirea unor „acţiuni profund tulburătoare întreprinse de Biroul Federal de Investigaţii” (Marco Rubio), care ar fi putut fi victima dezinformării ruse.

Rusia a profitat de „inexperienţa echipei Trump” şi de opoziţia faţă de politicile administraţiei Obama „pentru a monitoriza canale neoficiale”, fiind posibil ca „serviciile de informaţii ruse şi alţii care acţionează în numele Kremlinului să fi exploatat deficienţele tranziţiei în avantajul Rusiei”.

Comitetul de Informaţii al Senatului consideră că eforturile Rusiei de dezinformare continuă şi în actualul ciclu electoral, fapt pentru care a emis avertismente despre modul în care liderii politici trebuie să fie pregătiţi pentru a se opune acţiunilor străine.

Grupurile politice şi alte entităţi şi persoane publice, de la lideri de afaceri la organizaţii neguvernamentale, ar trebui să îşi dea seama că „probabil sunt vizate” de serviciile de informaţii străine.

Actorii guvernamentali ruşi care au răspândit, în mod constant, naraţiuni false şi au urmărit să discrediteze investigaţiile privind interferenţa rusă la alegerile din 2016, au din nou, în acest an, aceleaşi obiective.

Ca urmare, cei 15 membri ai Comitetului au solicitat modificări legislative, inclusiv în ceea ce priveşte abordarea culturii de securitate naţională şi, în special, în legătură cu imixtiunile electorale.

Comitetul s-a referit şi la carenţele legilor care reglementează activitatea de lobby străin, la faptul că echipele de campanie ar trebui să fie mai bine informate şi să beneficieze de o instruire mai bună şi o mai bună verificare a personalului, iar FBI ar trebui să aibă proceduri mai solide pentru a răspunde la crizele legate de alegeri.

Democraţii şi republicanii continuă, însă, interpretarea în chei diferite a concluziilor investigaţiei:

Dacă senatorul democrat Mark Warner declară că raportul a fost „cea mai cuprinzătoare examinare a legăturilor dintre Rusia şi campania Trump din 2016 până în prezent”, dând la iveală „un nivel uluitor de contacte între oficialii Trump şi agenţii guvernamentali”, în opinia senatorului republican Marco Rubio, „Comitetul nu a găsit absolut nicio dovadă că, în 2016, candidatul Donald Trump sau campania sa s-au ciocnit cu guvernul rus pentru a se pronunţa în alegeri”.

Avertizări ale serviciilor de informaţii pe acelaşi subiect

Însă, prezentând raportul, senatorul republican Richard Burr, care a coordonat o mare parte a investigaţiei, a declarat că ameninţarea rămâne prezentă, iar „o mare parte din activităţile Rusiei nu au avut legătură cu producerea unui rezultat electoral specific, ci au încercat să submineze încrederea în procesul democratic în sine”, având drept scop „să semene haosul, discordia şi neîncrederea”.

O declaraţie care, împreună cu dezvăluirile şi recomandările recent lansate de Comitetul Senatului, se adaugă avertizărilor oficialilor de informaţii din SUA potrivit cărora Rusia continuă să vizeze alegerile din noiembrie 2020 şi, mai ales, pe adversarul lui Trump.

Una dintre aceste avertizări, făcută cu numai câteva zile înaintea raportului Senatului, aparţine şefului Centrului Naţional de Contrainformaţii şi Securitate (National Counterintelligence and Security Center, NCSC) William Evanina: alături de Rusia, China şi Iranul se numără printre ţările care doresc să influenţeze alegerile prezidenţiale din SUA din acest an.

Declaraţia a fost făcută cu scopul „imperativ” de a împărtăşi opiniei publice informaţii despre „ameninţările străine la adresa alegerilor” şi să ofere cetăţenilor modalităţi pentru „a construi rezistenţa şi a ajuta la atenuarea acestor ameninţări”.

Adversarii doresc să compromită comunicările private ale campaniilor politice ale SUA, ale candidaţilor şi ale altor ţinte politice. De asemenea, încearcă să compromită infrastructura electorală, fapt pentru care structurile de cyber security americane realizează monitorizarea actorilor cibernetici nocivi care încearcă să obţină acces la reţelele de stat şi federale ale SUA, inclusiv la cei responsabili de gestionarea alegerilor.

Statele străine folosesc „măsuri acoperite şi directe de influenţă” pentru a schimba votul, încercând să influenţeze preferinţele alegătorilor, să schimbe politicile SUA, să „crească discordia în ţară şi să submineze încrederea poporului american în procesul nostru democratic ”.

China nu doreşte realegerea preşedintelui Donald Trump, pe care Beijingul îl consideră imprevizibil, în timp ce Rusia vrea să aducă prejudicii democratului Joe Biden şi încearcă să susţină candidatura preşedintelui Trump pe reţelele de socializare şi televiziunea rusă.

China îşi extinde eforturile de influenţă pentru a modela mediul politic din Statele Unite, de presiune la adresa factorilor politici, ale căror viziuni contravin intereselor Chinei şi de contracarare a criticilor faţă de Beijing. Obiectivul Rusiei este de a slăbi Statele Unite şi de a diminua rolul lor global. Folosind inclusiv troli şi alte mijloace pentru acţiuni în mediul Internetului, Rusia continuă să răspândească dezinformarea în SUA, menită să submineze încrederea în procesul democratic.

Iranul încearcă să „submineze instituţiile democratice americane” şi să „divizeze ţara” înaintea votului prin răspândirea online a dezinformării şi a „conţinutului anti-american”. Eforturile sale sunt generate de ideea că un al doilea mandat pentru preşedintele Trump „ar duce la continuarea presiunii SUA asupra Iranului în efortul de a favoriza schimbarea regimului”.

Potrivit lui Evanina, instituţia pe care o conduce „deţine şi va continua să ofere informaţii clasificate privind ameninţările electorale” candidaţilor şi politicienilor, iar „paşii făcuţi pentru a informa publicul şi alte părţi interesate cu privire la ameninţările electorale sunt fără precedent pentru comunitatea de informaţii".

Lupta electorală din spaţiul cibernetic

La doar câteva minute după declaraţia şefului Centrului Naţional de Contrainformaţii şi Securitate, oficiali ai Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) şi US Cyber Command au prezentat propria evaluare cu privire la eforturile guvernelor străine de a interveni în politica americană.

Preocuparea pentru ameninţările în creştere la adresa procesului electoral şi recunoaşterea existenţei acestor ameninţări şi din direcţia altor naţiuni, nu numai a Rusiei - incluzând China, Iran şi Coreea de Nord – au determinat oficializarea de către NSA şi US Cyber Command a Grupului de Securitate Electorală (înfiinţat la jumătatea anului 2018), anterior cele două agenţii dispunând doar de un grup de lucru comun destinat ameninţările ruseşti: Rusia Small Group.

Potrivit evaluării celor două agenţii, în ultimele luni, Grupul de Securitate Electorală şi-a extins activitatea către monitorizarea atacurilor de tip ransomware asupra alegerilor din SUA, ca urmare a creşterii semnificative a acestui tip de ameninţare, considerându-se că autorii ransomware ar putea contribui – chiar fără intenţie - la posibile operaţiuni de interferenţă electorală.

S-a constatat, de asemenea, că, în acest an, acţiunile actorilor guvernamentali ruşi nu mai constau neapărat în operaţiuni de hack-and-leak pentru a influenţa alegerile din Statele Unite ca în trecut (David Imbordino, NSA, William Cyber, U.S. Cyber Command).

Dacă, în 2016, Rusia depindea de Agenţia de Cercetare a Internetului (IRA) pentru a efectua operaţiuni de influenţă, acestea au fost între timp externalizate către alţi actori, IRA înfiinţând o ramificaţie a fermei sale de troli în Ghana şi Nigeria.

Grupul de securitate electorală va monitoriza şi ameninţările Chinei asupra alegerilor, în principal datorită „sferei de aplicare şi profunzimii capacităţii lor” cibernetice (David Imbordino), precum şi eforturile Iranului de influenţă în social media şi de dezinformare.

În 2020 se observă nu numai o schimbare a tacticii Rusiei către „o mai mare utilizare a reprezentanţilor, a intermediarilor, spălarea informaţiilor prin intermediul altor persoane din spaţiul media” (David Imbordino), ci şi o accentuare a intereselor străine, altele decât ale Rusiei, în politica americană.

Concluzia este susţinută şi de către firma de consultanţă Booz Allen Hamilton în analiza „2020 Cybersecurity Threat Trends Outlook”: un număr „în continuă expansiune de actori ameninţători” - atât sponsorizaţi de stat, cât şi grupuri non-statale - vor viza campaniile din 2020, având drept obiectiv „generarea unui sentiment de haos, subminând încrederea publicului în sistemul electoral, infrastructură şi rezultatul alegerilor”.

Vor fi utilizate strategii multiple care vor îmbina informaţii, operaţiuni, reţele de calculatoare, elemente al căror potenţial a fost testat, separat, în 2016.

Se pare că întreaga comunitate americană de intelligence şi-a intensificat eforturile în vederea eliminării interferenţelor externe, agenţiile de informaţii concentrându-şi activitatea pe intenţiile guvernelor străine şi evaluarea efectelor acestor intenţii asupra alegătorilor americani.

Dar eforturile comunităţii nu presupun doar avertismente

Într-o „mişcare strategică fără precedent”, FBI şi NSA au publicat o alertă de securitate comună care conţine detalii despre o nouă tulpină de malware Linux (sisteme de operare utilizate în toate structurile de apărare şi securitate naţională), numită Drovorub, despre care cele două agenţii spun că a fost dezvoltată şi utilizată de către hackeri militari din Rusia.

Oficialii FBI şi NSA susţin că malware-ul este produsul APT28 (Fancy Bear, Sednit), un nume de cod dat hackerilor care operează în cadrul unităţii militare 26165 a GRU, aceiaşi responsabili şi de acţiunile la alegerile din 2016.

Raportul NSA şi FBI, de 45 de pagini, foarte tehnic, este cel mai recent dintr-o serie de apeluri publice guvernamentale care vizează operaţiunile de hacking din Rusia înainte de alegerile prezidenţiale americane din 2020.

Prin alerta lor comună, care nu a nominalizat nicio organizaţie afectată de Drovorub, cele două agenţii speră să crească gradul de conştientizare în sectoarele publice şi private din SUA, astfel încât administratorii IT să poată implementa rapid reguli de detecţie şi măsuri de prevenire: „Drovorub este proiectat pentru furt, folosind tehnologii avansate rootkit care fac dificilă detectarea ... ceea ce permite operatorilor să implanteze malware-ul în diferite tipuri de ţinte, permiţând un atac în orice moment”.

Dar se mai intenţionează ceva: punerea în atenţia actorilor ruşi a faptului că oficialii americani sunt capabili să urmărească o parte din activitatea lor.

Astfel, Brigada 780 de Informaţii Militare, structură de operaţiuni cibernetice ofensive din cadrul armatei americane, a postat pe twitter raportul NSA şi FBI, cu etichetarea Russia Today, prezentând astfel noutăţile presei din Rusia.

În urmă cu câteva zile (22 august), Yahoo News relata că FBI a identificat zeci de site-uri web suspecte, asemănătoare site-urilor web oficiale ale alegerilor, care ar putea fi folosite pentru a interfera cu votul din noiembrie.

Yahoo News citează un buletin al Departamentului Securităţii Interne, trimis oficialilor din toată ţara, potrivit căruia, FBI-ul a identificat, între martie şi iunie 2020, typosquatting-uri suspecte ale domeniilor electorale. Typosquatting-ul (deturnare de URL) se referă la site-uri web care sunt create pentru a imita un site web real sau oficial, folosind nume de domeniu similare, în speranţa de a atrage utilizatorii de internet care introduc accidental adresa greşită.

Adresele site-urilor web semnalate de FBI includ nume care par a face referire la votul în state precum Pennsylvania, Georgia, Tennessee, Florida, cu extensia .com ori .net, la fel ca multe site-uri web oficiale destinate alegerilor.

Şi nu numai NSA şi FBI...

În pofida nemulţumirilor manifestate public, în mod repetat, de către Donald Trump, CIA a continuat să strângă informaţii cu privire la eforturile Rusiei de a interveni în alegerile din 2020, iar directorul agenţiei, Gina Haspel, să refuze delimitarea publică de rapoartele de informaţii care arată că Rusia a intervenit în sistemul electoral al SUA pentru a-l ajuta să câştige realegerea în 2020, o repetiţie a intervenţiei din 2016 a Moscovei.

Şi pentru că o ... nemulţumire nu vine niciodată singură, preşedintele Donald Trump este şi beneficiarul unui „rechizitoriu” dur făcut de peste 70 de foşti oficiali de securitate naţională republicani, din administraţiile lui Ronald Reagan, George H.W. Bush, George W. Bush şi chiar din cea a lui Trump, inclusiv foşti şefi ai CIA şi FBI, care şi-au declarat susţinerea pentru candidatul democrat la preşedinţie, Joe Biden.

Grupul, din care fac parte, printre alţii, Michael Hayden, fost director de securitate naţională şi şef al CIA, William Webster, fost şef atât al CIA, cât şi al FBI, John Negroponte, Michael Leiter, Mike Donley, a emis o declaraţie în care se subliniază modul în care preşedintele republican, „corupt şi incapabil să-şi îndeplinească funcţia”, i-a înstrăinat pe unii membri ai propriului partid, în special din rândul veteranilor de intelligence şi de politică externă.

Mai sunt ... mai puţin de 100 de zile până când electoratul american, în cunoştinţă de cauză, îşi va alege preşedintele ...