Interferenţele externe asupra proceselor electorale. Este rândul Canadei?

Ce este NSICOP? Un comitet format din 9 parlamentari, proveniţi din ambele camere ale parlamentului canadian, numiţi la recomandarea premierului şi având autorizaţii de securitate, organism creat relativ recent, în iunie 2017, cu mandat de examinare a activităţii întregii comunităţi de informaţii canadiene. Înainte de crearea acestui comitet, Canada a fost singurul membru al alianţei Five Eyes fără un organism propriu zis de supraveghere parlamentară a agenţiilor naţionale de securitate, de verificare şi control sistematic al comunităţii de intelligence, în conformitate cu definiţia dată de NSICOP, a tuturor organizaţiilor guvernamentale responsabile de siguranţa canadienilor şi promovarea intereselor canadiene în străinătate.

 

În Canada există o serie de comisii independente, la nivelul executivului, pentru verificarea activităţii serviciului de informaţii de securitate, a agenţiei de securitate a comunicaţiilor şi a poliţiei regale. De asemenea, la nivelul Parlamentului, există comitete / comisii cu atribuţii diverse circumscrise domeniului, cum este cea pentru Securitate Naţională şi Apărare, însă cu activitate ce presupune un acces la informaţii de nivel neclasificat.

  

Odată cu înfiinţarea Comitetului Parlamentarilor pentru Securitate Naţională şi Intelligence sunt supuse verificărilor atât cadrul legislativ, cât şi politicile, aspectele financiare, activităţile oricărui departament / agenţie din zona de securitate naţională şi intelligence. Funcţionarea NSICOP este diferită de a altor comitete formate din parlamentari. Creat printr-un act parlamentar, Comitetul funcţionează în afara Parlamentului, fiind mai mult responsabil în faţa executivului canadian, solicită membrilor săi să deţină cel mai înalt nivel de autorizaţie de securitate şi are drept de acces, pentru analizele sale, la orice informaţie cu relevanţă din partea diferitelor organizaţii de securitate ale Canadei, cu unele excepţii cum sunt cele legate de protejarea martorilor sau de investigaţiile penale în curs. NSICOP raportează direct primului-ministru, care primeşte rapoartele clasificate. De altfel, legislaţia canadiană în domeniu este în curs de revizuire, astfel că, potrivit unei iniţiative introduse în 2018, urmează să fie creată o structură care va reprezenta o completare ideală a NSICOP şi anume, Agenţia Naţională de Securitate şi Informaţii (NSIRA). Aceasta va avea un mandat exhaustiv pentru verificarea tuturor activităţilor legate de securitate şi pentru investigarea plângerilor circumscrise domeniului. Deşi independente în ceea ce priveşte domeniile şi ţintele supuse verificărilor, NSICOP şi NSIRA vor coopera, funcţionarea lor împreună reprezentând un progres faţă de structurile canadiene existente de verificare.

 

 

Comentariile mass-media canadiene cu privire la preconizata investigaţie au fost realizate în contextul în care NSICOP şi-a făcut public, la 9 aprilie, primul raport din scurta sa activitate, o versiune completă şi secretă fiind furnizată premierului Justin Trudeau, anterior, în decembrie. În Raportul pe anul 2018 al NSICOP, cea de-a doua ameninţare la securitatea naţională a ţării (după terorism) este influenţa străină şi spionajul. Rusia, China şi alte câteva state (nenominalizate, în varianta publică a raportului) sunt cele care desfăşoară astfel de activităţi. Rusia şi-a trimis în mod repetat agenţi de influenţă în Canada, iar China este recunoscută, şi la nivel mondial, pentru eforturile derulate la nivelul comunităţilor chineze şi politicilor diferitelor ţări. Serviciul canadian de informaţii de securitate a informat Comitetul că ameninţarea influenţei străine şi a spionajului în Canada a crescut, ceea ce solicită un răspuns mai consistent în 2019. Ca urmare, Comitetul a hotărât să analizeze problema interferenţei străine, pentru a identifica măsurile agresive adoptate de unele state în vederea influenţării proceselor politice şi a fragilizării instituţiilor canadiene, argumentând că acesta este un comportament ce afectează valorile democratice şi securitatea naţională. În 2019, Comitetul va examina ameninţarea generată de interferenţa străină asupra securităţii Canadei şi vor fi luate măsuri de contracarare a acesteia, se mai precizează în raport.

 

Deputatul liberal David McGuinty, preşedintele NSICOP, şi Rennie Marcoux, director executiv al secretariatului Comitetului, au abordat, în cadrul unei conferinţe de presă, primul raport anual, precum şi intenţia de lansare a investigaţiei privind interferenţele străine şi spionajul, specificând că este necesară obţinerea unor rezultate înainte de alegerile federale. Rennie Marcoux a refuzat să numească acele alte ţări pe care reprezentanţii comunităţii de informaţii le consideră ca derulând activităţi de spionaj în Canada, considerând că, la acest moment, se pot face referiri doar la China şi Rusia, având în vedere că, şi în trecut, guvernul canadian a mai făcut referiri în mod public la activităţile de spionaj sau la atacurile cibernetice ale celor două state. Investigaţia ar urmări să clarifice amploarea ameninţării şi actorii implicaţi în acţiuni de interferenţă externă, dar McGuinty a afirmat, diplomatic, că nu sunt vizate neapărat viitoarele alegeri.

 

 

Însă posibilitatea ca scrutinul electoral să fie afectat este un subiect larg dezbătut în Canada, pe fondul unei alerte de ameninţare cibernetică emisă de agenţia canadiană de securitate a comunicaţiilor (Communications Security Establishment), referitoare la o posibilă invazie digitală străină care să vizeze alegerile din octombrie. Într-un material recent de actualizare a ameninţărilor cibernetice asupra procesului democratic din Canada, agenţia a specificat că încercările de intervenţie străină vor fi similare, dar la o scară mai mică, demersurilor exercitate în ultimii ani în alte democraţii avansate. Totuşi, oficialii canadieni afirmă că, deşi sunt aşteptate şi acţiuni ruseşti, este improbabil ca ele să fie de amploarea celor realizate la alegerile prezidenţiale din 2016 din SUA (declaraţie Chrystia Freeland, ministrul afacerilor externe).

 

Pentru a evita ca ameninţările preconizate să afecteze alegerile, guvernul a constituit, în ianuarie 2019, un grup, Security and Intelligence Threats to Elections Task Force (SITE), la care contribuie şi serviciile de informaţii, a cărui sarcină este avertizarea premierului şi a partidelor, ulterior, a cetăţenilor, în legătură cu posibile incidente electorale critice. De asemenea, au fost elaborate programe destinate informării canadienilor, educării lor pentru a fi în măsură să analizeze datele vehiculate online şi să recunoască tentativele de manipulare, solicitându-se, în acelaşi timp, reţelelor de socializare să acţioneze astfel încât să încurajeze transparenţa, autenticitatea şi să contribuie la menţinerea libertăţii de vot.

 

Mass-media (BuzzFeed News şi Star Toronto) investighează, la rândul ei, modalităţile prin care partidele politice, grupurile de presiune, puterile străine şi indivizii ar putea influenţa dezbaterile politice din Canada în perioada premergătoare alegerilor federale din această toamnă. Analiza cu privire la interferenţele străine va fi realizată înainte de dizolvarea actualului parlament. Termenul limită al NSICOP (care îşi va încheia activitatea în actuala formulă o dată cu dizolvarea parlamentului) pentru finalizarea raportului privind interferenţele străine este destul de apropiat, 3 mai, pentru a permite depunerea unei versiuni a acestuia în Parlament şi aducerea lui la cunoştinţa cetăţenilor înainte de alegeri.

 

 

În societatea canadiană, această viziune referitoare la ingerinţele externe asupra procesului electoral, acreditată de serviciile de informaţii, ridică unele semne de întrebare. Se susţine astfel că este posibil ca ameninţarea, apreciată drept relativ minoră a amestecului extern, aşa numita ameninţare foarte probabilă să fie utilizată nu pentru a împiedica răspândirea de ştiri false, ci pentru a suprima informaţiile şi punctele de vedere nedorite care se deosebesc de mainstream. Ceea ce ar însemna că o acţiune de protejare a democraţiei canadiene ar putea avea, până la urmă, un efect opus (analiză Paul Robinson, profesor la facultatea de Afaceri Publice şi Internaţionale a Universităţii din Ottawa). Apoi, care ar fi motivul pentru care Rusia ar interveni asupra procesului electoral? Apartenenţa Canadei la G7 şi NATO, motivaţia oferită de Communications Security Establishment, este mai degrabă o descriere a unei stări de fapt şi nu o explicaţie (opinie Thomas Walkom, Toronto Star).

 

Pe de altă parte, partenerii Canadei din Five Eyes care urmează să desfăşoare, la rândul lor, scrutinuri electorale, se pare că au opinii similare cu cele ale serviciilor de securitate canadiene în ceea ce priveşte alegerile din propriile state. Astfel, cu câteva zile în urmă, directorul serviciului australian de Intelligence, Duncan Lewis, şi-a reiterat evaluarea cu privire la ingerinţele străine în alegerile parlamentare australiene din 18 mai 2019, afirmând că aceasta sunt la un nivel fără precedent. Deşi comentariile au fost făcute înaintea unui documentar al programului de jurnalism de investigaţie ”Four Corners” al televiziunii australiene, care se referea la amploarea activităţii politice susţinute de chinezi în Australia, Duncan Lewis a refuzat să specifice care sunt statele ale căror acţiuni au generat o astfel de concluzie. Şi în Noua Zeelandă, şeful serviciului local de informaţii, Rebecca Kitteridge, a declarat, tot recent, că agenţia pe care o conduce este preocupată de activităţile unor actori străini, capabili să găsească puncte slabe pentru a-şi proiecta influenţa. Următoarele alegeri din Noua Zeelandă sunt programate pentru 2020, iar încercările de a interveni în politica naţională au crescut deja în sofisticare, susţine Rebecca Kitteridge. Şeful intelligence-ului neozeelandez a declarat, în faţa unei comisii parlamentare, că structurile de securitate au elaborat un plan pentru a răspunde la ameninţarea potenţialelor interferenţe străine, o evoluţie deja semnificativă faţă de votul din 2017, când nu s-a constatat un astfel de amestec.

 

Fie că se bazează pe informaţii consistente, fie doar iau în considerare experienţele nu tocmai fericite ale celorlalte două ţări partenere în Five Eyes, Marea Britanie şi SUA, în contextul Cambridge Analytica şi al preocupărilor ruseşti, serviciile de securitate ale Canadei, Australiei şi Noii Zeelande îşi iau astfel măsuri serioase înaintea viitoarelor scrutinuri electorale şi, mai mult, o fac în mod public. Un avertisment pentru alţii, dar şi o garanţie de securitate pentru propriii cetăţeni.