Inteligenţa artificială şi viitorul digital al Europei

Ce înseamnă inteligenţa artificială în accepţiunea Comisiei Europene şi rolul global al UE în domeniul inteligenţei artificiale

Comisia Europeană a adoptat în 2018 strategia europeană pentru IA denumită „Inteligenţa artificială pentru Europa”. Conform acesteia, „IA se referă la sistemele care manifestă comportamente inteligente prin analizarea mediului înconjurător şi care iau măsuri - cu un anumit grad de autonomie - pentru a realiza sarcini specifice. Sistemele bazate pe IA pot fi exclusiv software-uri din lumea virtuală (de exemplu asistenţi vocali, software de analiză a imaginii, motoare de căutare, sisteme de recunoaştere vocală şi facială) sau IA poate fi încorporată în dispozitive hardware (de exemplu roboţi avansaţi, vehicule autonome, drone sau aplicaţii pentru internetul obiectelor)”. În plus, recentele Reflecţii cu privire la IA oferă o definiţie „simplificată”: „IA reprezintă o colecţie de tehnologii care combină date, algoritmi şi capacităţi de calcul”.

Nivelul de ambiţie al Uniunii Europene în domeniul IA este foarte ridicat. Bruxellesul aspiră la poziţia de lider global în domeniul tehnologiilor bazate pe IA însă, aşa cum se întâmplă în majoritatea domeniilor europene sensibile, este necesară „o abordare coordonată pentru a beneficia la maximum de oportunităţile oferite de IA şi a răspunde noilor provocări pe care aceasta le aduce”.

Comisia Europeană susţine că în domeniul IA este necesar „un cadru etic şi legal adecvat, bazat pe valorile Uniunii şi Carta drepturilor fundamentale a UE”. Conform strategilor de la Bruxelles, o asemenea viziune are valenţe universale şi, de aceea, UE ar beneficia de ascendentul moral pentru promovarea de reglementări în domeniul IA la nivel global. Misiunea Uniunii devine cu atât mai importantă cu cât efectele convulsiilor noii competiţii tehnologice dintre marile puteri se pot observa deja în deciziile politice, parteneriatele economice sau cooperările industriale. Probabil că cel mai relevant exemplu al consecinţelor turbulenţelor actuale este „Războiul economic” dintre Statele Unite şi China, miza 5G fiind cu siguranţă vizibilă pe „frontul” coliziunilor din spaţiul noilor tehnologii. În egală măsură, tensiunile dintre Washington şi Bruxelles create de obligaţia ca giganţii tehnologici americani, precum Facebook, Twitter sau Google, să se conformeze reglementărilor europene întreţin incertitudinile cu privire la capacitatea reală a UE de a coagula resursele de cooperare globală în domeniul IA. Cu toate acestea, Comisia îşi menţine optimismul cu privire la potenţialul său de a „exercita leadership-ul global” şi urmăreşte „crearea de alianţe în jurul valorilor comune şi promovarea utilizării etice a IA”.

Devine previzibil că Strategia de cooperare digitală globală, care ar urma să apară în 2021, va aduce şi detaliile necesare cu privire la obiectivele concrete şi modalităţile de acţiune pentru realizarea acestei viziuni. Un cadru adecvat de reglementare a IA ar trebui să cuprindă „orientările viitoare asupra normelor privind responsabilitatea pentru produse, o analiză detaliată a noilor provocări şi cooperarea părţilor interesate, prin intermediul unei Alianţe europene pentru IA, în scopul stabilirii cerinţelor de etică”. Bazele unei asemenea alianţe au fost puse încă din aprilie 2018, când 24 de state membre au semnat, alături de Norvegia, „Declaraţia de cooperare în domeniul IA”, la care ulterior a aderat şi România.

Comisia Europeană consideră că iniţiativele naţionale riscă să pună în pericol strategia UE pentru inteligenţa artificială

Bruxellesul consideră că prezentul şi viitorul Europei depind fundamental de noile tehnologii. Dezvoltarea economică sustenabilă şi creşterea bunăstării sociale vor fi influenţate direct de valoarea adăugată creată de utilizarea volumelor mari de date şi IA. Numărul informaţiilor care provin din industrie, afaceri şi sectorul public este în creştere exponenţială. Stocarea şi exploatarea acestora devin din ce în ce mai importante pentru progres şi bunăstare. În acest context, Comisia estimează că Europa deţine o poziţie solidă în ceea ce priveşte industriile digitalizate şi aplicaţiile business-to-business, însă are slăbiciuni în domeniul platformelor de consumatori.

Pornind de la aceste constatări, viitoarele reglementări ale domeniului IA ar trebui să asigure beneficii pentru cetăţenii europeni (de exemplu sănătate mai bună, servicii publice mai bune, sisteme de transport mai sigure şi mai curate), pentru dezvoltarea afacerilor (de exemplu noi generaţii de produse şi servicii în zonele de competenţă europeană) şi pentru serviciile de interes public (de exemplu pentru reducerea costurilor cu serviciile de transport, educaţie, energie, salubritate sau pentru echiparea forţelor de aplicare a legii cu echipamentele necesare pentru asigurarea securităţii cetăţenilor). Pentru realizarea tuturor acestor obiective, abordarea europeană comună a IA trebuie să ajungă la un grad de integrare suficient pentru evitarea fragmentării pieţei unice. De aceea, „introducerea iniţiativelor naţionale riscă să pună în pericol predictibilitatea legislativă, să diminueze încrederea cetăţenilor şi să împiedice creşterea unei industrii europene dinamice”. Altfel spus, Comisia aduce în atenţie statelor membre faptul că autoritatea cu privire la adoptarea de politici în domeniul IA va reveni Bruxellesului, iar capitalele trebuie să evite interpunerea de interese naţionale contrare acestor politici.

Această logică nu exclude, însă, implicarea statelor membre în interiorul unei „structuri europene de guvernare a IA”, care ar trebui să ofere cadrul de cooperare pentru autorităţile naţionale competente, în mod special în ceea ce reprezintă „testarea şi certificarea produselor şi serviciilor bazate pe IA”. Structura europeană de guvernare ar putea avea o serie de atribuţii, precum „schimbul curent de informaţii şi bune practici, identificarea tendinţelor importante de evoluţie a IA, consiliere în domeniul standardizării şi certificării”. Totodată, aceasta ar trebui să joace un rol central în facilitarea implementării cadrului legislativ, măcar la nivel de îndrumare, opinii şi expertiză.

Comisia propune abordarea domeniului IA din două perspective. Prima se referă la cadrul politic care ar trebui să conducă la „alinierea eforturilor la nivel european, naţional şi regional”. Scopul ar fi crearea unui „ecosistem al excelenţei” sub forma unui parteneriat public-privat capabil să adune toate resursele distribuite de-a lungul lanţului de valoare, pornind de la cercetare şi inovare, şi să ofere stimulente pentru adoptarea de soluţii bazate pe IA la nivelul marilor actori economici şi al IMM-urilor. A doua perspectivă se referă la cadrul european de reglementare a IA, de la care se aşteaptă crearea unui „ecosistem unic al încrederii”. Principala raţiune a acestui ecosistem ar fi existenţa certitudinilor că aplicaţiile IA vor proteja drepturile fundamentale ale omului şi drepturile consumatorilor.

„Modelarea viitorului digital al Europei”

În orientările politice ale actualei Comisii Europene, preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen anunţa că „în primele 100 de zile ale mandatului va înainta legislaţia pentru o abordare europeană coordonată a implicaţiilor umane şi etice ale IA”. Iată că la aproximativ 80 de zile de la instalarea Comisiei von der Leyen apar simultan trei comunicate care vin să răspundă, într-o oarecare măsură, la angajamentul asumat. Aceasta pentru că în aceeaşi zi cu documentul de reflecţie cu privire la IA „O abordare europeană pentru excelenţă şi încredere”, au apărut comunicatul cu privire la „Modelarea viitorului digital al Europei” şi „Strategia europeană referitoare la date”.

Autorii îşi doresc ca „Strategia europeană referitoare la date” împreună cu „Reflecţiile cu privire la IA” să ofere soluţiile pentru ca „Europa să devină cel mai atractiv, sigur şi dinamic spaţiu economic bazat pe date din lume”. Strategia stabileşte o serie de măsuri de natură politică necesare pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv pentru mobilizarea investiţiilor publice şi private din domeniu. Toate acestea pentru ca viitorul digital al Europei să capete contur.

Modelul transformării digitale este construit pe trei piloni. Primul este denumit „Tehnologia care lucrează pentru oameni” şi se referă la „dezvoltarea, implementarea şi utilizarea tehnologiei care face cu adevărat diferenţa în viaţa de zi cu zi a oamenilor”. Al doilea este „O economie corectă şi competitivă” şi are în vedere „o piaţă unică lipsită de fricţiuni, unde companiile de toate dimensiunile şi din toate sectoarele pot concura în termeni egali şi pot dezvolta, achiziţiona şi utiliza tehnologii digitale, produse şi servicii, la scara potrivită pentru a dobândi productivitate şi competitivitate globală, iar consumatorii pot avea încredere că drepturile lor sunt respectate”. Al treilea pilon poartă denumirea „O societate deschisă, democratică şi sustenabilă” şi se referă la „un mediu de încredere în care cetăţenii sunt cei care decid cum acţionează şi interacţionează, respectiv consimt ce date doresc să furnizeze atât online, cât şi offline”.

Pentru implementarea modelului transformării digitale a Europei sunt anunţate mai multe acţiuni majore pentru fiecare pilon, între care Reflecţiile cu privire la impactul IA ocupă primul loc în cadrul pilonului unu, iar Strategia europeană referitoare la date ocupă primul loc în cadrul pilonului doi. Alături de acestea, se regăsesc şi acţiuni viitoare referitoare la legislaţie, strategie, piaţă, economie, educaţie, instruire, forţa de muncă şi integrarea unor capacităţi specializate, cum ar fi cele de conectivitate şi securitate cibernetică. Se poate astfel constata că UE este încă la început de drum pentru modelarea viitorului digital al Europei, însă ...

Cum va arăta viitorul?

Rămâne de văzut dacă lucrurile vor intra pe făgaşul presetat de tripticul promovat recent de Comisia Europeană. Nivelul de ambiţie este foarte ridicat, interesul instituţiilor europene deschide larg fereastra de oportunitate şi negocierea viitorului cadru financiar multianual poate aduce resursele necesare „transformării digitale” a Uniunii Europene. Noile tehnologii care au condus la apariţia Revoluţiei industriale 4.0 au acaparat spaţiului de analiză şi prognoză a evoluţiilor globale, fie acestea de natură politică, economică, socială sau militară. Marile forumuri internaţionale de dezbateri asupra viitorului omenirii se întrec în a oferi perspective şi soluţii pentru integrarea noilor tehnologii în viaţa oamenilor. Tehnologia a devenit unul dintre punctele centrale ale strategiilor de securitate naţională ale marilor puteri. Efectele dezvoltărilor de natură tehnologică nu se regăsesc numai în paginile documentelor politice, strategice sau de analiză. Aplicaţiile noilor tehnologii au invadat deja spaţiile fizic şi virtual ale existenţei noastre.

Cu toate acestea, singura certitudine a acestei perioade pare să fie aceea că impactul noilor tehnologii asupra omului şi societăţii nu mai poate fi ignorat. În rest, potenţialul de utilizare al tehnologiilor viitorului conturează mai degrabă o tendinţă globală de divizare, decât de coagulare. Dobândirea sau menţinerea supremaţiei tehnologice au devenit obiective majore de securitate naţională pentru marile puteri, în frunte cu Statele Unite. Proprietatea intelectuală şi secretele inovării au reactivat resursele de putere ale statelor şi au devenit teme centrale pentru negocieri dure care fac şi desfac formate mai mult sau mai puţin tradiţionale de cooperare şi liber schimb.

Pe acest fond, Uniunea Europeană va trebui să dea dovadă de mai multă unitate şi solidaritate decât oricând în ultimele două decenii pentru ca viziunea cu privire la viitorul digital al Europei şi la rolul de lider global în domeniul inteligenţei artificiale să devină realitate. Această menţiune nu este întâmplătoare, dacă ne amintim că prin Strategia Lisabona 2000 UE îşi propunea ca Europa să devină „cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”, iar punctul central era ocupat de investiţiile în cercetare-dezvoltare, din dorinţa nedisimulată ca UE să recupereze decalajele şi să depăşească SUA în planul competitivităţii. Astăzi este bine-cunoscut eşecul acelei strategii. Ce va face Bruxellesul pentru ca lucrurile să se petreacă altfel de această dată? Rămâne de văzut.

De altfel, Comisia invită statele membre, alte instituţii europene şi toate părţile interesate, inclusiv industria, partenerii sociali, organizaţiile societăţii civile, cercetătorii, publicul în general şi orice parte interesată, să reacţioneze la opţiunile propuse în cadrul reflecţiilor cu privire la viitorul digital al Europei şi să contribuie la luarea deciziilor viitoare ale Comisiei în acest domeniu.

Pe acelaşi subiect:

Etica roboţilor ucigaşi sub lupa comunităţii americane de interese în domeniul inteligenţei artificiale

Noua strategie privind inteligenţa artificială a Pentagonului şi etica roboţilor ucigaşi