12 iunie 2020

Inteligenţa artificială şi operaţiile anti-teroriste

Sorin Butiri

Politicile de combatere a terorismului încearcă să menţină un echilibru între asigurarea securităţii cetăţenilor şi statului şi respectarea drepturilor individuale şi a datelor personale confidenţiale. Noile dezvoltări tehnologice pot afecta acest echilibru şi obligă autorităţile să reexamineze continuu modalităţile şi mijloacele prin care pot preveni şi combate terorismul. În prezent, se speculează intens cu privire la puterea şi pericolele inteligenţei artificiale (Artificial Intelligence / AI), în special asupra modului în care această tehnologie poate influenţa negativ viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi permite un control excesiv din partea statului. În acelaşi timp, există atât speculaţii, cât şi discuţii între specialiştii IT, autorităţi şi jurnaliştii, despre modul în care inteligenţa artificială poate face ca unele sisteme autonome să fie preluate şi utilizate de către o organizaţie teroristă sau orice altă entitate care să le poată folosi într-un mod ilegal şi distructiv.

Sursă foto: US DoD

Avantaje ale tehnologiei AI

Atacurile teroriste executate în statele democratice încearcă să creeze panică şi teamă în rândul populaţiei şi să submineze sprijinul public pentru autorităţile statelor vizate. Chiar când consecinţele unui atac terorist sunt gestionate eficient, este de dorit ca astfel de evenimente să fie prevenite. Drept urmare, majoritatea statelor se focalizează pe prevenirea terorismului, ca parte a strategiilor naţionale de securitate.

Există două metode pentru a preveni atacurile teroriste. Prima metodă este descurajarea, care se realizează prin protecţia infrastructurii critice, aplicarea controalelor de securitate şi înăsprirea pedepselor prin acte legislative. Cea de a doua metodă este limitarea capacităţii operaţionale a indivizilor prin reţinerea teroriştilor înainte ca atentatele lor să fie puse în practică, combaterea recrutării şi radicalizării şi impunerea restricţiilor de mişcare sau a libertăţii de deplasare (declararea ca persoane indezirabile şi expulzarea către ţara de origine).

Ambele metode au caracteristici comune. Mai exact, solicită resurse umane şi financiare considerabile şi, în unele cazuri, încalcă drepturile persoanelor cărora li se aplică, caz în care teroriştii pot apela la proceduri permise de principiile democraţiei şi pot scăpa de pedeapsă sau chiar pot cere despăgubiri pentru daunele morale cauzate de acţiunea autorităţilor. Pentru a realiza echilibrul necesar între prevenirea atentatelor şi respectarea drepturilor cetăţeneşti este nevoie de îmbunătăţirea celor două metode menţionate anterior, iar acest lucru se poate realiza prin predicţie.

În acest scop, tehnologia bazată pe inteligenţa artificială poate permite extragerea cunoştinţelor şi a metadatelor din sisteme digitale diverse, relevante şi poate oferi cursuri posibile de acţiune, bine argumentate, instituţiilor de impunere a legii. În acest fel, utilizarea tehnologiei AI în combaterea terorismului se concentrează pe generarea de predicţii care eficientizează utilizarea resurselor disponibile, minimizează intruziunea în viaţa privată a persoanelor şi atenuează prejudecăţile în luarea deciziilor. Într-o epocă a tehnologiei informaţiei şi a reţelelor sociale, în care este mai facil să colectezi, să stochezi şi să analizezi activitatea indivizilor sau a unor companii, metodele predictive utilizate de tehnologia AI se pot dovedi tot mai importante, în condiţiile în care acestea pot direcţiona resursele autorităţilor către zone, persoane fizice sau juridice care pot reprezenta ameninţări, concomitent cu reducerea numărului de persoane supuse unor monitorizări mai invazive.

 

Posibile metode de utilizare a tehnologiei AI

Evoluţiile recente din domeniul tehnologiei AI fac posibilă analiza activităţii indivizilor pentru a prezice anumite atentate sau pentru a identifica potenţialii terorişti pe baza activităţii dintr-un grup. Informaţiile necesare acestei analize sunt culese din metadatele comunicaţiilor on-line, logarea la diferire conexiuni internet, cumpărături on-line, rezervări on-line, alăturarea şi postările dintr-un grup de socializare media sau chiar datele furnizate de sistemele GPS incluse în actualele dispozitive digitale. În baza analizei acestor date ar putea fi prezise:

Locul şi momentul executării unui atentat

În prezent se fac eforturi susţinute pentru dezvoltarea de modele care pot prezice localizarea şi momentul unor atentate. Această direcţie de dezvoltare a tehnologiei AI are la bază calcule privind şansa de producere a unui eveniment în urma altuia similar, fenomen observat şi în cazul unor infracţiuni precum furturile.

De asemenea, o altă direcţie de dezvoltare a sistemului predictiv al locului şi momentului unui atentat s-a bazat şi pe impactul factorilor externi - cum ar fi condiţiile politice - asupra incidenţei atacurilor teroriste. Până în prezent, această direcţie de dezvoltare nu a dat rezultatele scontate.

Vulnerabilitatea la radicalizare şi recrutare

Pentru extremişti şi organizaţii teroriste, internetul este un instrument pentru desfăşurarea războiului psihologic, răspândirea propagandei şi dezinformării şi atragerea de noi recruţi. În aceste condiţii, reţelele de socializare au devenit, în mod special, instrumentul preferat pentru recrutarea persoanelor vulnerabile.

Lipsa unor instrumente adecvate pentru identificarea eficientă a mesajelor online cu conţinut legat de terorism poate duce la trecerea neobservată a unei activităţi de recrutare sau chiar de planificare a unui atentat, cu consecinţe deosebit de dramatice pentru cetăţenii statului vizat de atentatori.

Întrucât companiile care oferă servicii în mediul online îşi asumă din ce în ce mai mult obligaţii legate de protejare a utilizatorilor lor, acestea au dezvoltat instrumente care permit identificarea riscului de sinucidere sau a vulnerabilităţii la afecţiuni mintale, instrumente care ar putea fi folosite şi pentru a identifica indivizii susceptibili să adere la ideologii extremiste violente.

În acelaşi timp, ameninţarea teroristă pe teritoriul european a determinat Consiliul European să provoace industria europeană să dezvolte noi tehnologii şi instrumente care pot detecta şi elimina automat conţinutul care incită la terorism şi la acte teroriste. Ca răspuns la acest apel, a fost iniţiat proiectul ”RED-Alert” (Sistem de detecţie timpurie şi alertă în timp real pentru conţinut terorist online, bazat pe prelucrarea limbajului natural, analiza reţelelor sociale, inteligenţă artificială şi procesare complexă a evenimentelor), finanţat de UE. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea de tehnologii capabile să detecteze radicalizarea online şi să susţină eforturile globale de combatere a terorismului. Proiectul este coordonat de firma SIVECO din România. Proiectul, început la 1 iunie 2017, a fost finalizat la 30 mai 2020 şi a fost bugetat cu suma de 5 milioane de euro. Rezultatele cercetării vor fi puse la dispoziţia publicului în următoarea perioadă.

Identificarea teroriştilor

În 2007, Agenţia de Securitate Naţională (NSA) din SUA a folosit aplicaţia SkyNet în cadrul operaţiilor desfăşurate în Pakistan. În cadrul aplicaţiei au fost utilizate metadatele furnizate de telefoanele mobile a 55 de milioane de pakistanezi. Deşi modelul utilizat în cadrul aplicaţiei nu a dat rezultatele scontate, utilizarea unei astfel de aplicaţii demonstrează cum metadatele pot avea valoare predictivă pentru activităţi conexe terorismului.

O altă metodă de identificare a teroriştilor este recunoaşterea facială. Astăzi, poliţia locală şi agenţiile americane de aplicare a legii au o şansă mai mare de a anticipa şi preveni acţiunile teroriste prin intermediul noilor instrumente de inteligenţă artificială. Recunoaşterea facială permite autorităţilor să identifice în mod clar orice persoană, să compare miliarde de imagini publice culese din surse deschise şi să identifice o anumită persoană. Aplicaţia, dezvoltată de compania Clearview AI, este utilizată, în prezent, cu succes, de mii de angajaţi ai instituţiilor de impunere a legii din SUA pentru combaterea criminalităţii.

 

Concluzii

Cazurile, reduse încă numeric, de utilizare a tehnologiei AI în prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi rezultatele obţinute până în prezent, sugerează mai mult potenţiale modalităţi de utilizare a acestei tehnologii, decât dovezi solide de atingere a unui nivel operaţional minimal în acest domeniu. Din acest punct de vedere, trebuie să fim conştienţi că transformările imediate legate de utilizarea tehnologiei AI în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului nu pot avea rezultate imediate dar, în acelaşi timp, nici nu trebuie abandonate cercetările în acest domeniu.

În prezent tehnologia AI poate fi utilizată pentru a face predicţii despre terorism pe baza unor metadate din comunicaţii, informaţii despre tranzacţii financiare, tipare de călătorie şi de activitate pe internet, informaţii publice din reţelele de socializare. Pe baza acestora, instituţiile de impunere a legii pot continua analiza datelor şi pot interveni atunci când este cazul. Presupunând însă că tendinţa de digitalizare continuă şi că performanţele tehnologiei AI se vor îmbunătăţi, este de aşteptat să existe un impuls pozitiv pentru utilizarea acestei tehnologii şi în prevenirea actelor teroriste.