Întâlnirea miniştrilor de externe, de la Londra, despre războiul din Ucraina a fost amânată. Kievul respinge planul SUA de recunoaşterea Peninsulei Crimeea drept teritoriu rusesc

Săptămâna trecută, WSJ scria că în planul de pace al SUA ar fi incluse recunoaşterea Peninsulei Crimeea drept teritoriu rusesc, declararea teritoriului din jurul centralei nucleare Zaporojie drept teritoriu neutru şi anularea ambiţiei Ucrainei de a intra vreodată în NATO. Ieri, preşedintele Vladimir Putin a transmis că este dispus să oprească focul, să îngheţe luptele pe actuala linie a frontului, dacă SUA recunosc Crimeea drept teritoriu rusesc. De asemenea, Putin a transmis şi că ar fi dispus să cedeze controlul complet asupra celor patru regiuni ucrainene anexate ilegal de la începutul războiului: Zaporojie, Doneţk, Lugansk şi Herson, deci să rămână doar cu ce a cucerit până acum.

Propunerea de pace a SUA pentru Rusia îi este avantajoasă Moscovei, mai ales în acest moment. Rusia nu a mai avansat semnificativ, în ultimele luni, în teritoriul ucrainean, iar experţii au avertizat că Rusia ar avea nevoie de 80 de ani să cucerească tot teritoriul Ucrainean, deci, pentru ei, este un plan avantajos, mai ales că majoritatea economiştilor şi institutelor de economie cred că, începând cu anul viitor, societatea civilă rusă va simţi din ce în ce mai mult efectele războiului şi capacitatea ruşilor de război va fi afectată.

Promisiunile făcute Rusiei reprezintă, astfel, maximul pe care Moscova l-ar fi putut obţine la masa negocierilor, iar acum acestea sunt oricum privite drept precondiţii pentru o încetare a focului care, ulterior, să ducă la o negociere pentru o pace de lungă durată. La masa negocierilor deja s-a transmis că Rusia ar vrea şi demilitarizarea Ucrainei, un lucru de neacceptat de Kiev şi de statele europene, mai ales că mai multe servicii de informaţii occidentale au avertizat că, la doi ani de la încheierea războiului din Ucraina, ruşii ar putea ataca un stat NATO. Mai mult decât atât, dacă Moscova ar rămâne cu teritoriile deja ocupate din Ucraina şi cu recunoaşterea Peninsulei Crimeea drept teritoriu rusesc, ar crea un precedent pentru alte ţări cu ambiţii de expansiune, precum China, care s-ar convinge că poţi ocupa ilegal un teritoriu fără a fi afectată, ci, mai degrabă, răsplătită.

De asemenea, anularea ambiţiei Ucrainei de a fi, în viitor, parte a NATO, nu face decât să valideze naraţiunea rusă potrivit căreia NATO reprezintă o ameninţare la adresa teritoriului rusesc, deşi aceasta are calităţi strict defensive. Anul trecut, la summitul de la Washington, Ucrainei i s-a promis că are un drum „ireversibil” spre Alianţă, iar de atunci Rusia nu a făcut pe front vreo mişcare care să convingă statele europene că armata rusă ar putea câştiga războiul şi, deci, că ar avea motive să se răzgândească în ceea ce priveşte Ucraina.

SUA au, în acest moment. scuza perfectă pentru a se retrage din negocieri. Încă de săptămâna trecută, Washingtonul a transmis că se va retrage din aceste discuţii de pace dacă una dintre părţi nu va accepta planul său, dar Ucrainei i se oferă în acest moment nimic şi i se ia totul.

Seara trecută, preşedintele Zelenski a transmis  că nu poate recunoaşte Peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc, întrucât ar merge contra Constituţiei Ucrainei, iar ucraineii şi-au exprimat în repetate rânduri dorinţa de a recăpăta teritoriile ocupate ilegal de ruşi. Mai mult decât atât, Rusia are un istoric negativ în ceea ce priveşte respectarea acordurilor de încetare a focului. Din 2014 până în 2022, a încălcat peste 20 de astfel de acorduri în Ucraina.