Întâlnirea Merkel – Putin, un singur punct de vedere comun
Sergiu MedarÎntâlnirea de la Soci dintre preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel a avut un singur punct la care ambele părţi au fost de acord, acela al păstrării acordului nuclear cu Iranul. În toate celelalte aspecte discutate, părţile şi-au susţinut punctele de vedere, diferite.
Decizia lui Donald Trump prin care SUA a denunţat unilateral acordul nuclear cu Iranul a dus la ridicarea nivelului de comunicare între unele state din Europa, membre sau nu ale Uniunii Europene. Aceste state doresc menţinerea acordului nuclear cu Iranul întrucât consideră că Iranul şi-a îndeplinit, în principiu, îndatoririle prevăzute în acord şi, în acelaşi timp, sunt interesate în legăturile comerciale cu aceasta ţară.
Vizita d-nei Angela Merkel la Soci, în Rusia, şi întâlnirea cu Vladimir Putin, se înscriu în această categorie de relaţii. Prin aceste negocieri cancelarul Germaniei a vrut să se asigure de faptul că Rusia, în calitate de semnatar al acordului cu Iranul nu se va opune dezvoltării schimburilor comerciale între UE şi Iran, în actualele condiţii, ale denunţării acestuia de către SUA.
Vizita d-nei Merkel urmează vizitelor întreprinse în Rusia de către ministrul german de externe Heiko Maas şi de către ministrul economiei Peter Altmaier. Aceste vizite pregătitoare, ca şi vizita cancelarului german, scot în evidenţă dorinţa Germaniei pentru un dialog consistent cu Rusia.
Dialogul Merkel – Putin a abordat atât aspecte de ordin economic cât şi aspecte importante de ordin politic.
Aspectele de ordin politic au cuprins nu numai acordul nuclear cu Iranul sau situaţia din Siria, dar şi cele legate de sancţiunile impuse Rusiei şi susţinute, cel puţin până acum, de Germania.
După părerea d-nei Merkel retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul a creat o situaţie dificilă recunoscând că, fără a fi un acord perfect, acesta este mai bun decât lipsa oricărui acord. De asemenea cancelarul german a menţionat faptul că Uniunea Europeană lucrează, în prezent, la o lege ce ar permite blocarea sancţiunilor impuse de SUA statelor care vor să investească în Iran.
De altfel subiectul referitor la relaţiile statelor europene cu Iranul , în noile condiţii create de acţiunea SUA, a fost singurul moment în care cele două părţi au avut puncte de vedere pe deplin convergente.
Cancelarul german şi preşedintele Rusiei au avut păreri divergente şi în ceea ce priveşte viitorul Siriei. Partea germană nu poate fi de acord ca Bashar al Assad, susţinut de Putin, să joace un rol în procesul de pace al Siriei. Liderul rus a arătat că statele europene ar trebui să sprijine efortul de reconstrucţie al Siriei dacă vor ca refugiaţii sirieni să se întoarcă acasă.
In ceea ce priveşte sancţiunile impuse Rusiei, d-na Merkel s-a arătat dispusă pentru găsirea unei soluţii în care Rusia să-şi respecte promisiunile referitoare la situaţia din sud-estul Ucrainei. Şi-a exprimat nemulţumirea pentru modul în care acţionează Rusia având în vedere faptul că în noaptea ce a precedat vizita d-nei Merkel a fost înregistrată o încălcare majoră a acordului de la Minsk. Acest acord, conform celor doi lideri, a fost considerat ca reprezentând doar baza unui viitor acord de pace. În conformitate cu cele susţinute de d-na Merkel, trebuie să continue activitatea în formatul “Normandia” ce implică Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina
Putin a declarat că va susţine o forţă ONU de menţinerea păcii în estul Ucrainei, dar modelul aplicat în Transnistria ar trebui să nască noi suspiciuni liderilor europeni.
Referitor la ridicarea sancţiunilor aplicate Rusiei în 2014, d-na Merkel, aşa cum a rezultat din informaţiile transmise presei, nu a fost dispusă să facă prea multe concesii.
Într-un comentariu făcut cu aceeaşi ocazie, Putin a remarcat acid faptul că Sergei Skripal, spionul otrăvit lângă Londra a părăsit recent spitalul. „Dacă ar fi fost otrăvit cu un agent toxic de provenienţă militară, aşa cum au afirmat colegii britanici, acest om ar fi murit pe loc“.
Aspectele de ordin economic, multe dintre ele cu conotaţii politice, s-au referit, în primul rând la conducta Nord Stream 2. Acest proiect este pe deplin susţinut de către Germania, în ciuda opoziţiei SUA. Germania este cel mai mare importator de gaze naturale întrucât a desfiinţat furnizarea de energie prin centralele nucleare. D-na Merkel a solicitat lui Putin ca şi după punerea în funcţiune a acestei conducte, Ucraina să continue să fie ţară de tranzit al gazelor către Europa Occidentală. Germania susţine că „este gata să-şi joace rolul său” în acest subiect. Putin a menţionat că “furnizarea de gaze va continua, dacă aceasta este viabilă din punct de vedere economic”.
Putin nu a uitat să sublinieze, în final, părerea sa faţă de Donald Trump “ Eu îl înţeleg pe preşedintele american, el îşi protejează interesele de afaceri. El vrea să-şi promoveze vânzările de gaze lichefiate către Europa“. Folosind o adresare colocvială, Putin afirmă: “Donald nu este doar preşedintele SUA, el este, de asemenea, un puternic, bun antreprenor“. Afişând o relaţie de prietenie cu Donald Trump, preşedintele rus face, intenţionat, mandatul acestuia mult mai dificil, având în vedere suspiciunile şi ancheta care se desfăşoară în SUA cu privire la relaţiile neprincipiale ale membrilor administraţiei Trump cu Rusia şi implicarea acesteia în alegerile din SUA.
D-na Merkel a spus că „marile probleme pot fi rezolvate dacă discuţi intens pe aceste subiecte atunci când opiniile sunt diferite“ şi a subliniat faptul că Germania are un interes strategic în păstrarea unor bune relaţii cu Rusia.
Putin a apreciat convorbirile ca „foarte utile” spunând că acestea se desfăşoară într-o perioadă de timp interesantă.
Trebuie remarcat faptul că Putin a întâmpinat-o pe Merkel cu un superb buchet de flori simbolizând dorinţa acestuia de a păstra o bună relaţie cu liderul german. Chiar dacă vizita a avut loc la reşedinţa de vacanţă, mimând un ton relaxat, poziţiile celor doi pe celelalte subiecte, în afară de Iran au fost sensibil diferite. Primirea cu buchetul de flori s-a dorit să arate o mai mare şansă de apropiere faţă de Rusia decât de SUA a liderului german, tratată foarte rece de către Trump şi la a doua vizită.
Întâlnirea dintre cancelarul german Angela Merkel si preşedintele rus Vladimir Putin, deşi aparent nu dus la rezultate spectaculoase, trebuie considerată ca având o importanţă majoră. Ea relansează în fapt relaţiile Germania – Rusia, părţile convenind să se întâlnească mai des şi să comunice mai mult. S-a dorit şi un mesaj adresat către ocean? Rămâne de văzut!