Institutul Torlak din Serbia începe producţia vaccinului anti-COVID. E la ani distanţă faţă de Institutul Cantacuzino
Florin JipaSerbia, o ţară cu doar 7 milioane de locuitori, a început, de vineri, să fabrice vaccinul rusesc Sputnik V, la Institutul de virusologie Torlak unde, în următoarele şase luni, va produce vaccinuri pentru jumătate din populaţie. În paralel, va fabrica şi vaccinul chinezesc Sinopharm, dar şi vaccinurile obligatorii din schema naţională de tratament, se arată pe site-ul Institutului.
În plus, are acreditare de la OMS pentru trei laboratoare de testate şi pentru depozitarea vaccinurilor. Nu din 2019, când a început pandemia, ci din 2009.
Oricum ai privi, Serbia a fost pregătită pentru a face faţă unei epidemii şi a acţionat în consecinţă.
Spre comparaţie, România, şi după mai mult de un an de la începutul pandemiei, bâjbâie când vine vorba de capacitatea naţională de răspuns la o criză medicală. Până acum ne-am bazat sută la sută pe Uniunea Europeană. Am avut chiar propuneri să realizăm vaccinuri sau să ambalăm seruri, dar Institutul Cantacuzino le-a respins, deoarece nu are capacitate tehnologică. Unele surse spun că nici umană, chiar dacă la Institut lucrează în jur de 700 de persoane, conform unei declaraţii a comandantului Institutului.
În comparaţie cu structura din România, Institutul din Serbia are pe site postat un plan de investiţii, bugetul instituiei, execuţia bugetară, dar şi achiziţiile.
Nu aceeaşi transparanţă este, în schimb, şi la Institutul Cantacuzino. Pe site nu găseşti informaţii despre bugetul instituţiei sau achiziţiile publice. De trei ani, diferiţi premieri şi miniştri tot anunţă realizarea unui vaccin anti-gripal trivalent, dar toate termenele de până acum au fost încălcate.
Institutul Cantacuzino are o strategie de cercetare şi dezvoltare, dar îi lipsesc sumele de bani necesare şi obiectivele concrete pentru realizarea vaccinurilor. În rest, vorbe frumoase fără niciun fel de angajamente care să poată fi contabilizate la final.
