INIŢIATIVA CELOR TREI MĂRI CONSOLIDEAZĂ ATÂT EUROPA CÂT ŞI RELAŢIA TRANSATLANTICĂ (Partea II-a)

ENERGIE

În Polonia, la Swinoujscie  a fost pus în funcţiune un terminal pentru gaze lichefiate (LNG) capabil să transfere 5 miliarde de m3 de gaz pe an cu posibilitatea de extindere la 7,5 miliarde. Fondurile necesare, 977,2 milioane de dolari SUA, au fost asigurate de Polonia. 
Cel mai important proiect de infrastructură energetică Nord-Sud este cel care leagă terminalul de gaze lichefiate (LNG) din Polonia, de la Swinoujscie cu  viitorul terminal din insula Krk, din Croaţia, ce va fi finalizat în anul 2019.
Această conductă de gaz lichefiat se va bifurca la Tworzen (Polonia), o conductă traversând Republica Cehă, către Viena şi o alta, către Velke Kapusany (Slovacia). Cele două conducte se reunesc pe teritoriul Slovaciei, urmând să traverseze Ungaria şi Croaţia până în insula Krk.
Conductele de petrol sunt, deocamdată, pe direcţia est-vest, cu unele ramificaţii către alte direcţii. Destinaţia principală a acestor conducte este Germania care primeşte cea mai mare cantitate de petrol din Rusia dar şi din portul Rjeka din Croaţia.
Un alt scop geopolitic al acestor reţele este acela ca parcursul lor ucrainean să fie cât mai inconsistent pentru a evita costul taxelor ce ar fi plătite acestei ţări. Conductele Nordstream 1 şi Nordstream 2 au fost, respectiv, vor fi  construite, în primul rând, în interesul Germaniei. 

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Prin noua infrastructură de transport rutier (fig.6) se urmăreşte asigurarea legăturii de la Nord la Sud între toate statele ce aparţin I3M prin autostrada “Carpathia”. Aceasta ar urma să plece de la Marea Baltică, din portul lituanian Klaipeda, să traverseze Lituania, estul Poloniei, estul Slovaciei, nord-estul Ungariei, vestul României şi Bulgariei ajungând la destinaţia finală, oraşul grec Salonik/Thessaloniki. Pe teritoriul României şi al Bulgariei autostrada se ramifică către Constanţa, respectiv, către Svilengrad, legând astfel statele I3M de Marea Neagră.
Infrastructura de cale ferată leagă ţările Baltice de Germania traversând Polonia. 
 
INFRASTRUCTURA DIGITALĂ

Infrastructura digitală urmăreşte conectarea acestei zone la piaţa digitală europeană. Aceasta presupune implicit şi conectarea la toate sistemele de protecţie cibernetică europene. Croaţia, în primul summit, a propus 25 de proiecte de digitizare. S-a trecut la realizarea unora dintre acestea, în timp ce altele sunt în discuţie.

PUNCTE DE VEDERE  PRO ŞI CONTRA
Un proiect de o asemenea anvergură ca “Iniţiativa celor Trei Mări” nu putea să nu suscite abordări pro şi contra din partea unor state interesate în evoluţia Europei Centrale şi de Est, mai ales prin implicarea acestuia în modificarea paradigmei geopolitice în această zonă. Numai privind harta din fig.3. ce delimitează noua zonă de interes putem să constatăm că zona I3M se interpune între Europa Occidentală şi Rusia. Această zonă poate fi văzută, în funcţie de interese, de la vest la est, ca o barieră în calea unei cooperări mai strânse cu Rusia, dar şi ca un scut de protecţie faţă de o Rusie agresivă.
De cealaltă parte, de la est la vest, Rusia poate vedea I3M, prin state ca Polonia şi România, ca un obstacol  în calea colaborării cu Europa Occidentală, în vederea ridicării sancţiunilor impuse Rusiei.
Într-o Europă supusă unor curente extremiste, de dreapta sau de stânga, ce urmăresc divizarea relaţiilor economice, sociale şi politice, ar părea, la o primă interpretare superficială, că I3M este deja o tendinţă de izolare faţă de Uniunea Europeană. Acest mod de a analiza este însă eronat, întrucât statele membre ale Iniţiativei au declarat de la început că I3M are loc în interiorul UE.
Plecând de la aceste considerente, din punct de vedere al relaţiei cu Uniunea Europeană se poate concluziona, cu valoare de certitudine, faptul că I3M va duce la consolidarea acestei relaţii şi nicidecum la slăbirea ei.
Krzysztof Szczerski, şeful de cabinet al preşedintelui Poloniei, exprima o opinie de la cel mai înalt nivel politic al ţării, spunând că I3M este prea mică pentru a eşua şi prea mare pentru a fi ignorată.
Poziţia SUA este de susţinere a I3M. De aceea preşedintele SUA Donald Trump a participat la Varşovia la summitul I3M din 2017, unde a menţionat faptul că “noi sprijinim cu putere Iniţiativa celor Trei Mări. America este gata de a sprijini Polonia şi alte ţări europene să-şi diversifice sursele de energie, astfel ca niciodată să nu rămână ostatecă unui singur furnizor, ceea ce noi numim politică de monopol“. Prin această afirmaţie Trump dă un impuls statelor europene de a renunţa la încurajarea politicii de monopol a Rusiei, dar este şi o promisiune că unul din furnizori ar putea fi chiar SUA.
Referitor la proiectul I3M, Gl.(ret.) James Jones, preşedinte al Consiliului Atlantic al Centrului de Securitate Internaţională Brent Scowcroft, sublinia faptul că I3M este un proiect ce uneşte statele dintre Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră printr-o infrastructură energetică ce se constituie într-o apărare faţă de tendinţa Rusiei de a folosi, în această zonă,  energia ca o armă.
I3M este un proiect de marea interes pentru SUA, exprimat de la nivelul înalt al poziţiei gl.(ret.) James Jones: ”Acesta este un adevărat proiect transatlantic care are enorme ramificaţii geopolitice, geostrategice şi geoeconomice”.
I3M, prin reţeaua de infrastructură de telecomunicaţii, energie şi transport în centrul şi estul Europei pe direcţia Nord – Sud, fără a fi realizată împotriva Rusiei, diminuează mult capacitatea Rusiei de a folosi şantajul energetic asupra statelor din această zonă.
Gl. Jones vede proiectul ca pe o realizare la nivelul secolului XXI şi îl consideră ca fiind un proiect de securitate care să contribuie la bunăstarea întregii Europe. Subliniind sprijinul pe care SUA îl acordă acestui proiect, fostul consilier prezidenţial al preşedintelui SUA, Barack Obama, menţionează faptul că modul în care statele central şi est europene văd lumea şi ameninţările asupra ei este mai apropiat de modul în care SUA văd lumea comparativ cu statele vest europene.
Chiar dacă proiectul I3M este susţinut de SUA, el trebuie văzut ca un proiect al Uniunii Europene, în interiorul Uniunii Europene. De aceea, orice opinii potrivit cărora acest proiect ar fi îndreptat împotriva Germaniei sau Uniunii sunt aberante şi ele nu pot exprima decât punctul de vedere al Rusiei, pentru care unul din principalele obiective este dezintegrarea UE.
Uniunea Europeană ar trebui să vadă sprijinul SUA pentru acest proiect ca pe o cale de dezvoltare a relaţiei transatlantice a întregii Uniuni Europene având ca fereastră de acces I3M.
Obiectivele Summit-ului de la Bucureşti au fost propuse de MAE şi aprobate de către preşedintele României. Pentru discuţiile ce se vor purta nu pot fi uitate aspecte cum ar fi:
• consolidarea ideii ca I3M este o bună oportunitate de dezvoltare a relaţiei transatlantice
• sublinierea realizărilor de la ultimul summit pentru arăta că acest proiect nu este doar un prilej de întâlniri informale, ci este o posibilitate de deschidere de proiecte comune în interiorul UE şi cu fonduri UE
• exprimarea voinţei politice a tuturor celor 12 state pentru realizarea proiectelor de infrastructură, ca şi a disponibilităţilor acestora de a aloca fonduri componentelor naţionale a acestor proiecte
• consolidarea relaţiei de business între participanţii la realizarea infrastructurii şi operaţionalizarea Forumului de Afaceri legat de I3M
• păstrarea transparenţei permanente faţă de structurile UE şi dezvoltarea încrederii asupra faptului că întreaga iniţiativă este în interiorul UE
• extinderea proiectelor de infrastructură şi la cursurile de apă navigabile
• dezvoltarea unei agende concrete referitoare la comunicaţiile digitale şi la cybersecurity.
Vom urmări împreună desfăşurarea summitului şi, mai ales, Forumul de afaceri, în perioada 17-18 septembrie 2018.