Industria privată de apărare trage un semnal de alarmă: Situaţia de la Galaţi putea fi prevenită cu tehnologii produse în România

„O dronă rusească a lovit un bloc de apartamente din oraşul românesc Galaţi, provocând un incendiu şi rănind două persoane. Exact acesta este genul de situaţie care putea fi prevenită sau cel puţin atenuată semnificativ, folosind tehnologii deja dezvoltate în România. Acest lucru face ca aceste evenimente să fie atât de frustrante. De fiecare dată când o dronă intră în spaţiul nostru aerian, se prăbuşeşte în apropierea zonelor civile sau creează un risc de securitate, discuţia publică se îndreaptă rapid către ceea ce trebuie să cumpere România, ce capabilităţi lipsesc sau ce soluţii ar trebui importate”, transmite Mihai Filip, de la Oves Enterprise.

„În ultimii ani, am investit în sisteme de detecţie bazate pe inteligenţă artificială, tehnologii autonome de interceptare, capabilităţi contra-drone, fuziune de senzori şi platforme de răspuns la ameninţări în timp real, tehnologii concepute special pentru tipul de ameninţări pe care le vedem din ce în ce mai mult astăzi. Totuşi, atunci când apar incidente, conversaţia publică se concentrează adesea pe ceea ce România nu are, mai degrabă decât pe capabilităţile care există deja la nivel local. Şi înainte ca cineva să spună: „Dar companiile sunt invitate la demonstraţii şi exerciţii militare”, să fim sinceri pentru o secundă”, mai spune acesta.

„Construirea acestor sisteme necesită ani de cercetare şi dezvoltare, investiţii private semnificative, echipe de inginerie, infrastructură de testare şi iteraţii constante. Companiile care operează la acest nivel nu pot participa la nesfârşit la demonstraţii, exerciţii şi prezentări doar pentru că cineva este curios să vadă tehnologia. Mai ales când nu există o foaie de parcurs vizibilă, un plan de achiziţie şi nicio intenţie reală de a cumpăra ulterior de la companiile româneşti. La un moment dat, începi să te întrebi: testăm tehnologia pentru că vrem cu adevărat să construim capabilităţi la nivel local sau o testăm doar pentru a confirma că există? România continuă să prefere cumpărarea de soluţii din străinătate, iar acest lucru este perfect de înţeles în multe situaţii. Parteneriatele internaţionale sunt importante.

Dar ceea ce este greu de înţeles este de ce incidente de acest gen se întâmplă în mod repetat, în timp ce companiile locale cu tehnologii relevante rămân în mare parte în afara conversaţiei”, conchide aceta.

Părerea lui Mihai Filip este împărtăşită, într-o oarecare măsură, şi de Bogdan Ochiană, de la Orbotix, o altă companie relevantă din industria de apărare, care, la fel ca Oves Enterprise, a primit contract de la MAI pentru dotarea României cu drone.

„Întrebarea reală este cât de repede putem construi un răspuns integrat, stratificat şi operaţional: DOBORÂRE, detecţie, urmărire, război electronic, interceptare, comandă-control, supraveghere umană şi capacitate locală de producţie. Nicio tehnologie nu poate preveni fiecare incident. Apărarea anti-dronă nu înseamnă o singură platformă, un singur senzor sau o singură decizie de achiziţie. Este un ecosistem. Are nevoie de coordonare între Forţele Armate, autorităţile de intervenţie, operatorii de infrastructură critică, sistemele aliate şi partenerii industriali capabili să producă, să adapteze şi să scaleze tehnologie rapid. Tocmai de aceea, România trebuie să treacă de la demonstraţii şi discuţii izolate la construcţia reală de capabilităţi. Prin instrumente europene precum SAFE şi prin parteneriatele industriale deja dezvoltate în România, inclusiv prin proiectele locale de producţie şi tehnologie ale Orbotix Industries, ţara noastră are oportunitatea de a-şi întări rezilienţa în faţa tipului de ameninţări pe care le vedem tot mai des pe Flancul Estic al NATO. Autonomia strategică nu înseamnă izolare. România va avea în continuare nevoie de aliaţi, de parteneriate internaţionale şi de sisteme avansate din afară. Dar rezilienţa înseamnă şi inginerie locală, producţie locală, testare locală, integrare locală şi capacitatea de a adapta tehnologiile la realităţile operaţionale de pe propriul teritoriu. Lecţia incidentului de azi de la Galaţi trebuie să fie una clară: apărarea anti-dronă nu mai este o cerinţă teoretică. Este o prioritate de securitate naţională. România are talentul, baza industrială şi instrumentele europene de finanţare pentru a acţiona. Ceea ce lipseşte acum este execuţia. Orbotix Industries îşi pune expertiza la dispoziţia autorităţilor române pentru ca astfel de incidente să fie prevenite, limitate şi gestionate mai eficient. România are nevoie acum de soluţii anti-dronă integrate, testate şi scalabile, iar industria românească de apărare poate ajuta statul nu mâine, ci acum”, spus acesta.

Declaraţiile acestora apar după ce, zilele trecute, ministrul Miruţă anunţa că MApN a semnat un contract de achiziţie cu compania germană Quantum pentru livrarea de drone de supraveghere. Azi, ministrul Ilie Bolojan a transmis că un alt contract în domeniul apărării aeriene va fi semnat azi, deşi nu a specificat despre ce va fi vorba. Problema este că deşi pe programele cu companiile străine se fac paşi repezi spre semnarea contractelor şi plata comenzilor, pe contractele de la MAI cu companiile româneşti se bate pasul pe loc. Acest lucru duce implicit şi la o întârziere a începerii producţiei.