În plină pandemie, terorismul rămâne o ameninţare în Africa

Situaţia epidemiologică şi de securitate locală

Potrivit cifrelor oficiale, până acum, Africa nu a fost afectată la fel de puternic ca alte continente de noul coronavirus. Însă, în ultima săptămână a lunii martie şi prima săptămână a lunii aprilie, pe continent a fost înregistrată o creştere accentuată a numărului de cazuri confirmate, numărul celor afectaţi urcând rapid de la 1.000 de cazuri la peste 8.000.

Prezenţa noului coronavirus (COVID-19) va agrava crizele umanitare cauzate de slaba guvernare şi fragilitatea forţelor de securitate din Africa. Aproximativ jumătate din cele 54 de ţări ale continentului au raportat cazuri de infectare cu COVID-19, iar numărul de cazuri este de aşteptat să crească. În plus, activităţile salafist-jihadiste cauzează deplasări în masă ale populaţiei care pot compromite răspunsul autorităţilor la stoparea COVID-19, cu consecinţe negative asupra sistemelor sanitare şi de asistenţă socială. La toate acestea se adaugă şi numărul mare de refugiaţi afectaţi de situaţia economică precară şi de lipsa locurilor de muncă. Situaţia economică pune o presiune crescândă şi asupra capacităţii guvernelor de a asigura alimentele de bază pentru populaţie.

Nu în ultimul rând, pandemia actuală riscă să perturbe misiunile de combatere a terorismului, mai ales în condiţiile în care resursele financiare, tehnice şi materiale sunt asigurate de naţiuni non-africane (SUA, Uniunea Europeană, Rusia).

Activităţile teroriste sunt în creştere...

Aşa cum afirmam la începutul acestui an, ”activităţile grupurilor salafist - jihadiste din Africa de Vest, în special din Sahel (care include teritorii din Mali, Niger şi Burkina Faso), dar nu numai, sunt în creştere. Atât grupurile afiliate Al-Qaida, cât şi cele afiliate SIIL, sunt din ce în ce mai letale şi mai active, ambele urmărind stabilirea controlului unei zone cât mai mari din această regiune care le oferă atât adăpost, cât şi surse de finanţare”.

În nordul Camerunului, şapte persoane au fost ucise când doi atentatori sinucigaşi Boko Haram s-au aruncat în aer, pe 05 aprilie.

Ciadul a suferit cea mai grea pierdere din acest an în lupta împotriva terorismului, pe 23 martie, când un grup al Boko Haram, aliat cu un grup afiliat Al-Qaida, a atacat o bază a armatei din Peninsula Boma, în regiunea Lacului Ciad, ucigând 92 de soldaţi

O altă facţiune Boko Haram, aliată cu ISWAP (Statul Islamic din Vestul Africii), a executat o ambuscadă asupra unui convoi militar nigerian în Gorgi, statul Yobe, pe 24 martie. Au fost omorâţi cel puţin 47 de soldaţi, conform presei locale. Un grup terorist activ în Mozambic, despre care se presupune că s-a afiliat SIIL, a atacat oraşul port Mocimboa da Praia, pe 24 martie, şi a inclus localitatea într-un aşa-numit califat.

În acelaşi timp, există şi revolte interne, atât în cadrul ISWAP, cât şi în cadrul Boko Haram, ca urmare a modului de acţiune şi al ”înmuierii” liderilor. Luptele interne din cele două grupuri le pot slăbi capabilităţile acţionale, dar este posibil să asistăm şi la o re-fuziune a acestora.

De asemenea, acţiunea teroristă din Ciad întăreşte estimarea anterioară conform căreia deşi în Orientul Mijlociu şi estul Africii, grupurile afiliate SIIL şi Al-Qaida luptă între ele pentru supremaţie, în zona vestului Africii, aceste grupuri colaborează pentru a prelua controlul unui teritoriu.

Propaganda organizaţiei teroriste ”Statul Islamic din Irak şi Levant” (SIIL) şi a Al-Qaida a rămas pe aceleaşi coordonate pe timpul crizei. Pe de o parte, SIIL îşi îndeamnă membrii şi simpatizanţii să se pocăiască şi să aibă grijă de ei, deoarece noul coronavirus este o pedeapsă de la Dumnezeu pentru non-musulmani dar, în acelaşi timp, a cerut adepţilor săi să nu arate milă faţă de non-credincioşi (kafir) şi să lanseze atacuri chiar şi în aceste momente de criză. De cealaltă parte, Al-Qaida a solicitat non-musulmanilor să-şi folosească timpul petrecut în auto-izolare sau carantină pentru a afla mai multe despre islam.

… dar şi operaţiile antiteroriste continuă

În urma atacurilor teroriste recente, Forţa Întrunită Multinaţională (MNJTF), care include Nigeria, Niger şi Ciad, a lansat o operaţiune majoră în zona Lacului Ciad, împotriva organizaţiilor Boko Haram şi ISWAP. În cadrul unei conferinţe de presă de la Abuja, un purtător de cuvânt al al armatei nigeriene, generalului de brigadă Bernard Onyeuko, a declarat că „aceste acte teroriste au necesitat un răspuns pe măsură din partea statelor din bazinul Lacului Ciad”. Operaţia anti-teroristă a MNJTF vine în completarea operaţiei ”Lafiya Dole”, în care forţele de securitate nigeriene desfăşoară acţiuni contra-teroriste în nord-estul ţării.

Prezenţa forţelor străine rămâne ridicată … cu speranţe de suplimentare

Atacurile teroriste recente au avut loc şi în contextul creat de declaraţiile contradictorii privind prezenţa forţelor armatei americane în Africa şi în special în Africa de Vest. Această ambiguitate a generat confuzii şi în rândul ţărilor europene care susţin lupta împotriva terorismului pe continentul african.

La sfârşitul lunii martie, unsprezece ţări europene au anunţat desfăşurarea unei unităţi speciale de comandă în Mali, denumită Takuba. Grupul de luptă ar trebui să-şi atingă capacitatea operaţională iniţială în vara acestui an, iar capacitatea operaţională totală la începutul anului 2021. Grupul de luptă se va afla sub comanda comandantului Operaţiei „Barkhane”, condusă de Franţa, dar va avea un nivel ridicat de autonomie. Grupul de luptă va colabora cu gruparea Sahel G5, formată din unităţi din Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger. Noul grup de luptă se adaugă prezenţei internaţionale din cadrul misiunii ONU în Mali (MINUSMA) şi misiunii UE (EUTM – European Union Training Mission).

În ciuda acestui efort uman şi logistic, prezenţa ridicată a trupelor străine în Africa de Vest nu a reuşit să oprească acţiunile grupurilor salafist-jihadiste din regiune, care afectează mai ales viaţa locuitorilor din Mali, Niger şi Burkina Faso.

Concluzie … situaţia nu s-a schimbat prea mult

Organizaţiile teroriste ar putea exploata „vidul umanitar” creat de pandemia de coronavirus. Aceste grupuri, fie că sunt afiliate SIIL, Al-Qaida sau ”independente”, ar putea creşte furnizarea unor servicii către populaţie, făcând un pas înainte în domenii în care statul nu reuşeşte asigure asistenţa medicală, apa  sau alimentele de bază, construind sau consolidând sprijinul popular pentru înfiinţarea unui ”califat”. Dacă răspândirea COVID-19 în Africa va atinge nivelurile din China, Europa sau SUA, panica, haosul şi confuzia se vor răspândi rapid, iar grupurile teroriste vor încerca să profite din plin de acestea.

În concluzie, am putea afirma că situaţia nu s-a schimbat prea mult din ianuarie când scriam că există în regiune ”Haos şi o încercare de răspuns la haos, manifestată prin dorinţa de a prelua responsabilităţile statelor … eşuate, de a asigura securitatea şi prosperitatea populaţiei … Deşi nu este folosit în regiune, termenul de „stat eşuat” pare a nu fi o realitate trecătoare în regiune, ci o stare de fapt care începe să se răspândească infectând tot mai multe state” ... alături de COVID-19.