10 aprilie 2020

În plină criză COVID-19, UE aprobă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania

Stelian Teodorescu

Într-un context internaţional extrem de dificil marcat de pandemia COVID-19 şi consecinţele sale globale, Uniunea Europeană s-a decis să deschidă discuţiile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania. Această hotărâre, "un fascicul de lumină în acest întuneric", este favorabilă celor două ţări, regiunii Balcanilor de Vest şi întregii Europe. Mesajul transmis de Bruxelles este cât se poate de clar: UE nu este completă fără Balcanii de Vest.

Sursă foto: Profi Media

Macedonia de Nord şi Albania pot începe negocierile de integrare în UE

Conform unui proiect de decizie al celor 27 de state membre, la nivelul UE, s-a decis începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerându-se că astfel s-ar pune capăt celor doi ani de întârzieri şi se va semnala un nou impuls pentru toate cele şase entităţi din regiunea Balcanilor de Vest (Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina - BIH şi Macedonia de Nord) care încearcă să adere la UE.

Astfel, la 26 martie, în timpul unei videoconferinţe a membrilor Consiliului European, liderii statelor membre ale UE au făcut publică decizia de a începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania. Consiliul European recunoaşte reformele efectuate de ambele ţări în ultimii ani şi confirmă credibilitatea politicii de extindere şi angajamentul UE de a sprijini ţările din Balcanii de Vest în procesul lor de aderare.

Această decizie a UE a venit în momentul în care Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO, acest eveniment putând fi catalogat ca un pas important în procesul de consolidare în continuare a securităţii europene şi transatlantice şi, implicit, a cooperării UE-NATO.

Polonia, unul din statele care au sprijinit intens acest demers, inclusiv prin organizarea unei reuniuni UE, şi-a exprimat satisfacţia pentru adoptarea acestei decizii, bazată pe convingerea fermă că politica de extindere contribuie la stabilitate, securitate şi prosperitate, nu numai în Balcanii de Vest, ci şi în Europa în ansamblu, integrarea europeană a Balcanilor de Vest continuând să rămână unul dintre obiectivele politice strategice ale UE. Polonia a susţinut integrarea regiunii în UE şi în cadrul Summit-ului Balcanilor de Vest, de la Poznań, din 2019, contribuind semnificativ la menţinerea problemei perspectivei europene a regiunii pe agenda UE. Mai recent, liderii polonezi au fost deosebit de activi, urmărind să se ajungă la un compromis între toate statele membre ale UE cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania. În acest scop, ministrul de externe polonez, Jacek Czaputowicz, împreună cu miniştrii de externe din Lituania şi Letonia şi ministrul adjunct de externe al Estoniei au efectuat o vizită la Skopje şi Tirana la începutul lunii martie 2020.  

Decizia de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania a fost salutată de Comisia Europeană, preşedintele acesteia, Ursula Gertrud von der Leyen, declarând: "UE îşi îndeplineşte promisiunea. Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce li s-a cerut şi au continuat să progreseze în procesul de realizare a reformelor necesare. Acest lucru marchează începutul călătoriei către UE."

Comisia UE a remarcat progresele semnificative ale Albaniei în avansarea procesului de reevaluare a judecătorilor şi a procurorilor şi la finalizarea înfiinţării structurilor judiciare independente, aşa cum sunt prevăzute de reforma constituţională. Cu toate acestea, în contextul creat, Albania este invitată să continue să progreseze în ceea ce priveşte reformele electorale şi judiciare şi în lupta împotriva criminalităţii organizate şi corupţiei. Abordarea fenomenului solicitanţilor de azil şi modificarea legii mass-media rămân, de asemenea, priorităţi importante. Este de aşteptat ca, la nivelul UE, să fie elaborat un raport asupra acestor probleme atunci când se va prezenta cadrul de negociere pentru Albania.

Comisarul pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, a comentat la rândul său: "Deschiderea convorbirilor de aderare trimite un mesaj puternic şi clar nu numai celor două ţări, ci şi întregii regiuni a Balcanilor de Vest. Prezentul Balcanilor de Vest este cu UE şi viitorul regiunii este în UE". Mai mult, O.Várhelyi, a subliniat: "Comisia Europeană se va mişca rapid şi va propune în curând proiectele de negocieri cu cele două ţări care vor integra elementele metodologiei revizuite şi decizia confirmă importanţa geostrategică a Balcanilor de Vest şi demonstrează că Europa este dispusă şi capabilă să ia decizii geopolitice chiar şi în aceste perioade de încercare din cauza pandemiei coronavirusului."

La rândul său, politicianul german, Michael Roth, a subliniat, înaintea discuţiilor din 24 martie, că "dacă vom permite să existe un vid politic în Balcanii de Vest, atunci alţii care nu împărtăşesc valorile europene vor încerca să umple acest vid politic."

Data pentru începerea discuţiilor oficiale nu a fost încă făcută cunoscută, dar
pe fondul pandemiei COVID-19, unii dintre diplomaţi au anunţat că discuţiile nu vor începe până în toamna acestui an 2020.

Prim-ministrul albanez Edi Rama s-a adresat compatrioţilor săi anunţând oficial evenimentul. El a spus că acţiunea va deschide "asistenţă financiară concretă pentru întreprinderile mici, familii şi pentru a face faţă şomajului" într-o ţara de 2,9 milioane de oameni.

Premierul macedonean Oliver Spasovski a apreciat la o conferinţă de presă la Skopje: "într-un moment foarte dificil pentru ţara noastră, pentru Europa şi pentru întreaga lume, am primit veşti frumoase şi mult aşteptate de la Bruxelles". Premierul O.Spasovski a subliniat că "acest succes este sfârşitul celor 15 ani de aşteptare pentru statutul de candidat al UE. Drumul lor este deschis şi singura direcţie pe acest drum este chiar înainte."

 

Ce urmează?

Următorii paşi ai procesului de aderare la UE prevăd stabilirea cadrelor de negociere ca bază pentru discuţiile pentru aderare. După deschiderea negocierilor, Comisia Europeană urmează să monitorizeze şi evalueze statele candidate. În timpul acestui proces, vor fi identificate deficienţele ce trebuiesc abordate şi îndreptate pentru a se conforma acquis-ului comunitar care desemnează totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor comune care decurg din statutul de stat membru al UE. Incluzând, pe lângă tratate, şi actele adoptate de către instituţiile UE, acquis-ul comunitar este în continuă evoluţie, proiecţia urmărind să identifice repere specifice pe care ţara candidată trebuie să le îndeplinească înainte de deschiderea negocierilor pentru un anumit capitol. După ce toate reformele sunt finalizate şi capitolele sunt închise, se semnează un tratat de aderare între ţara candidată şi toate statele membre ale UE. Odată ce tratatul de aderare este aprobat de Consiliul UE, de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, ţara candidată devine o ţară ce urmează a adera. Tratatul de aderare este apoi ratificat de toate statele membre ale UE şi de ţara în curs de aderare care urmează să devină stat membru al UE la data prevăzută în tratatul de aderare.

Acquis-ul pentru negocierile de aderare este împărţit într-un număr semnificativ de capitole care acoperă domenii specifice. Aceste capitole acoperă aspectele majore ale politicii UE, inclusiv libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor şi a cetăţenilor; politica economică; drepturile fundamentale; domeniul energetic; politica externă şi multe altele. Statele membre ale UE adoptă un cadru de negocieri şi ajung la un acord privind mandatul în acest domeniu al Comisiei Europene pentru fiecare capitol individual al acquis-ului UE.

Durata negocierilor va fi supusă ritmului în care ţara candidată implementează reformele impuse de UE. Este de remarcat că Macedonia de Nord a lucrat deja în acest sens, prin armonizarea legilor cheie cu acquis-ul UE. Albania a furnizat, de asemenea, rezultate solide în continuarea implementării reformelor legate de UE şi a armonizării legislaţiei interne cu acquis-ul UE.

Începerea negocierilor cu UE va consolida climatul democratic din Macedonia de Nord şi Albania, precum şi stabilitatea celor două state. Începerea acestui proces va constitui un stimulent puternic pentru dezvoltarea politică şi economică ulterioară a acestor ţări şi va conduce, probabil, la o serie de oportunităţi comerciale pentru furnizorii de servicii financiare pe măsură ce comerţul şi investiţiile vor fi în creştere.

Câştigarea calităţii de stat membru al UE înseamnă nu numai un nivel mai ridicat de trai pentru cetăţenii Macedoniei de Nord şi Albaniei, dar şi oportunităţi de afaceri mai bune, ceea ce, la rândul lor, vor conduce la consolidarea economiei. Unele dintre principalele beneficii pentru Macedonia de Nord şi Albania vor include:

• extinderea pieţei, asigurând liberul schimb de bunuri şi servicii din Macedonia de Nord şi Albania în cadrul UE;

• eliminarea barierelor comerciale, ceea ce va favoriza şi mai mult comerţul şi va reduce costurile în afaceri pentru companiile locale;

• flux crescut de investiţii străine directe;

• armonizarea standardelor şi respectarea unui set de reguli;

• acces sporit la fondurile UE, precum şi sprijin pentru întreprinderi mici şi mijlocii;

• crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului;

• extinderea pieţei muncii;

• parteneriate strategice între UE şi Macedonia de Nord şi Albania;

• concurenţă sporită şi reglementată;

• dezvoltarea producerii de noi produse şi servicii;

• condiţii îmbunătăţite pentru furnizarea de servicii transfrontaliere;

• condiţii îmbunătăţite pentru tranzacţiile financiare transfrontaliere între Macedonia de Nord, Albania şi UE.

 

Concluzii

Pe termen scurt, trecerea de la statutul de preaderare la demararea discuţiilor de aderare înseamnă că procesul de aliniere legislativă a legilor interne cu cele ale UE îşi va intensifica ritmul.

În Macedonia de Nord şi Albania există speranţe conform cărora Comisia Europeană va prezenta în scurt timp propuneri de cadre de negociere pentru ambele ţări şi că discuţiile reale vor începe cât mai repede, pe baza obiectivelor generale stabilite în noua metodologie a procesului de aderare. A devenit, totuşi, foarte clar că se doreşte ca ritmul negocierilor de aderare să depindă numai de progresul în procesul de punere în operă a reformelor în ţările candidate şi de respectarea valorilor UE. Alinierea politicilor externe ale ţărilor candidate la politica externă şi de securitate comună a UE este, de asemenea, un criteriu important.

Decizia UE a fost luată pe baza rapoartelor actualizate şi potrivit cărora, ambele ţări   "şi-au demonstrat hotărârea de a avansa pe agenda de reforme a UE", concluziile pozitive fiind că, în general, Albania şi-a sporit eforturile şi a realizat "rezultate tangibile şi durabile" în ultimele luni într-o serie de domenii-cheie, precum reforma electorală, reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a cererilor de azil neîntemeiate depuse de către cetăţenii albanezi în statele membre ale UE.

Cu toate acestea, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate rămâne "un obiectiv pe termen lung care necesită în continuare eforturi structurate şi coerente suplimentare".

Mai mult, Consiliul European a adăugat şi alte condiţii, cum ar fi progrese tangibile în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, precum şi realizarea de progrese suplimentare în adoptarea legislaţiei privind protecţia minorităţilor naţionale.

Într-un astfel de context, au apărut şi întrebări fireşti pentru evoluţiile din următoarea perioadă:

- decizia UE presupune că negocierile vor începe mai întâi cu Macedonia de Nord?

- când se estimează că Albania va fi gata pentru începerea negocierilor?

În acest context, devine din ce în ce mai clar că negocierile cu UE pentru integrare vor depinde de condiţiile impuse, şi de îndeplinirea acestora, deci fiecare entitate din Balcanii de Vest va începe negocierile la date diferite, pe baza propriilor merite şi a progreselor realizate.