În 2025, MApN a realizat Analiza Strategică a Apărării, în 2026 a fost aprobată de CSAT şi va fi implementată până în 2044, în cadrul Programului de transformare a Armatei. În 2044 vor fi sisteme de generaţie a şasea, autonome, câmpul de luptă va fi dominat de roboţi militari
Florin JipaCSAT a aprobat pe 7 septembrie Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2044, care transpune în măsuri concrete recomandările cuprinse în Analiza Strategică a Apărării, aprobată de CSAT în anul 2025, transmite Administraţia Prezidenţială.
„Nivelul de ambiţie al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii şi contracarării ameninţărilor şi provocărilor la adresa integrităţii teritoriale, a suveranităţii naţionale, a stabilităţii şi a progresului economic, precum şi de gestionarea optimă a responsabilităţilor privind apărarea colectivă. Se menţine necesitatea creşterii capacităţii de luptă a structurii de forţe, ceea ce impune o alocare suficientă a fondurilor pentru toate categoriile de costuri, cu accent pe înzestrare, operare şi pregătire pentru luptă”, se arată în comunicatul transmis după şedinţa CSAT.
În Analiza Strategică a Apărării, Armata va creşte la minim 120.000 de militari, structura de forţe va fi revizuită, Rusia va rămâne principala ameninţare, România trebuie să fie pregătită de un conflict armat de amploare, conform unui comunicat transmis de MApN în 2026.
În Analiza Strategică a Apărării se arată că vor fi revizuite structura de forţe şi procesul de dezvoltare a capabilităţilor, urmând a fi implementate măsuri pentru creşterea capacităţii operaţionale şi a nivelului de eficienţă a forţelor armate. Totodată, vor fi avute în vedere încadrarea structurilor, constituirea rezervei, creşterea atractivităţii profesiei militare şi consolidarea retenţiei personalului.
Nivelul de ambiţie al Armatei Române va include minimum 120.000 de militari activi şi o rezervă pregătită.
Documentul scoate în evidenţă şi vulnerabilităţile Armatei Române: nivelul de încadrare cu personal; uzura armamentului, sistemelor şi echipamentelor dislocate în teatrele de operaţii; nevoia de modernizare a Forţelor Navale Române, din perspectiva de stat riveran Mării Negre; dezvoltarea insuficientă a capabilităţilor pentru operaţii în spaţiul cibernetic; adaptare dificilă a procesului de formare a specialiştilor militari în domeniul apărării cibernetice; dezvoltarea insuficientă a infrastructurii necesare funcţionării structurii de forţe; procedurile birocratice interne redundante sau nedigitalizate.
Toate ţările membre NATO şi-au revizuit strategia militară după războiul din Ucraina, în timp ce MApN încă o are pe cea din 2021. De asemenea, a fost declanşată o cursă contra cronometru de adaptare la noul tip de război, unde dronele deja determină cursul acţiunilor militare, mijloacele ieftine de lovire cu rază mică, medie şi mare încep să fie folosite la scară largă, iar roboţii militari au început să fie folosiţi pe front.
O dronă ucraineană terestră a luat prizonieri ruşi, în timp ce o dronă aeriană rusă controlată doar de AI a deschis singură focul împotriva unor ucraineni civili din Zaporijie.
Viteza de adaptare la nou creşte exponenţial în condiţiile în care apar tot mai mulţi roboţi de luptă. De altfel, chiar ministrul Apărării, Radu Miruţă, recunoştea că ciclul de inovare este de câteva luni în acest moment. Vedem acest lucru în Ucraina, unde dronele Geran-4/5 nu mai pot fi interceptate cu dronele cu elice care erau eficiente până acum câteva săptămâni.
Armata Română ştia din 2023 că nu poate vedea dronele care ne violează spaţiul aerian, dar a aşteptat până în 2026 să ia primele măsuri de achiziţie senzori. Dacă se menţine acest ritm de reacţie, vom fi gata de luptă după terminarea războiului.
În aceste condiţii, armata română are nevoie de transformare acum. Trebuie să restructureze structura administrativă, dar mai ales pe cea de forţe. AI dictează câmpul de luptă al prezentului, cu operaţiuni cognitive, atacuri cibernetice, roiuri de drone etc.
Din ce a transmis Administraţia Prezidenţială se trage concluzia că MApN nu se grăbeşte să-şi ajusteze structura de forţe şi pe cea administrativă la războiul actual, un document cu termen anul 2044 nu poate să fie convingător, când transformările sunt necesare astăzi pentru a lupta mâine, iar poimâine trebuie să te adaptezi din nou.