15 octombrie 2020

”IAR-93” şi ”Panţir S-1” - vedetele unui exerciţiu militar desfăşurat de Serbia în apropierea graniţei cu Kosovo

Liviu Ioniţă

La 10.10.2020, în Poligonul Improvizat „Pešter”, de pe Platoul Pešter, din sudul Serbiei, Armata Serbiei (Vojska Srbije/VS) a executat exerciţiul tactic întrunit cu trageri de luptă „Cooperarea 2020” („Sadejstvo 2020”). La exerciţiu au participat aproximativ 2.800 de militari, 40 de aparate de zbor şi aproximativ 150 de mijloace de armament şi tehnică militară terestră. Potrivit organizatorilor, exerciţiul a avut ca scop prezentarea nivelului de instruire a comandamentelor şi unităţilor VS în soluţionarea de sarcini tactice şi misiuni de luptă, în contextul executării unei operaţii de forţe întrunite. Exerciţiul a pus accent pe sprijinul aerian apropiat acordat forţelor terestre şi speciale, care au respins o agresiune armată a „inamicului”, pe teritoriul naţional.

Sursă foto: Profimedia

Forţele aeriene, terestre şi de operaţii speciale – reunite într-un singur exerciţiu

Pentru nevoile exerciţiului s-au constituit două grupări tactice de luptă din rândul Forţelor Terestre (F.Ter.) şi al Forţelor pentru Operaţii Speciale (F.Op.Spc.[1]), iar din partea Forţelor Aeriene (F.Aer.) au fost angajate aproape toate unităţile de aviaţie şi de apărare antiaeriană (AA). Desigur, la succesul exerciţiului au contribuit semnificativ şi forţele de sprijin (logistic).

Exerciţiul s-a încheiat cu un zbor demonstrativ executat de doi paraşutişti militari care au prezentat drapelul R.Serbia şi drapelul forţelor armate sârbe.

Prezent la exerciţiu, preşedintele Aleksandar Vučić („comandant suprem” pe site-urile ministerului apărării şi VS) i-a lăudat pe militari şi a scos în evidenţă saltul calitativ al VS din ultimii ani, atât în ceea ce priveşte complexitatea instrucţiei şi a exerciţiilor, cât şi modernizarea tehnică.

 

Noutăţi noi, noutăţi ”iugoslave”

Exerciţiul a fost anunţat în luna mai 2020, de către preşedintele ţării, A.Vučić. La acea dată, preşedintele a fost foarte entuziast şi a caracterizat exerciţiul ca fiind al F.Aer., care ar urma să arate tot ce au în dotare şi să execute trageri de luptă cu toate sistemele. Mediatizarea exerciţiului a continuat în lunile septembrie şi octombrie, de această dată fiind evidenţiate caracterul întrunit (participarea F.Ter., F.Op.Spc., F.Aer.) şi faptul că se vor executa trageri de luptă cu (aproape) toate sistemele de armament, „vedeta” urmând să fie aviaţia, toate aeronavele participante urmând să fie echipate cu armament.

Unele dintre mijloacele de luptă au putut fi văzute pentru prima dată în zbor sau în acţiune. De asemenea, s-au folosit pentru prima dată unele muniţii după circa 20 de ani.

Între premiere putem menţiona:

- folosirea unei drone de cercetare şi lovire de fabricaţie chineză, CH-92A (intrată în dotarea VS în vara acestui an). Drona s-a folosit doar pentru cercetare, nu şi pentru acţiuni de lovire a unor ţinte;

- după mulţi ani, avioanele „Orao” (IAR-93) au folosit rachete nedirijate de tipul „Munja” („Fulgerul”), ca şi bombe de aviaţie tip fugasă. Din imagini se poate vedea că lansările de bombe nu au fost precise;

- avioanele MiG-29 au lansat proiectile reactive nedirijate (PRN) aer-sol din lansatoare cal. 80 mm;

- folosirea sistemelor de artilerie şi rachete „Panţir S-1”. La exerciţiu a participat o baterie. Ca şi în cazul exerciţiului sârbo-rus (din octombrie 2019, „Scutul Slav 2019”), scenariul nu a prevăzut şi lansarea de rachete, ci doar trageri cu tunurile antiaeriene;

- lansarea de către două elicoptere de desant-asalt Mi-35M[2] a două rachete antitanc dirijate radio („Ataka”). Ambele rachete au lovit ţintele.

- s-a exersat integrarea sistemelor AA ale F.Aer. (Kub-M şi Panţir S-1) cu cele ale F.Ter. („PASARS”). Imaginea aeriană de ansamblu a fost oferită de un radar AN/TPS-70;

- s-au folosit sisteme aflate în diverse faze de dezvoltare, care nu au intrat, încă, în înzestrarea VS: lansatoarele autopropulsate de rachete cu mai multe ţevi „Oganj Modular” şi „Oganj Digital” (dar şi lansatoarele clasice „Oganj” M77!), prototipuri ale tancurilor M-84 modernizate, M-84AS1 şi M-84AS1M, maşini de luptă ale infanteriei modernizate, M-80AB1 şi M-80AB2, lansatoare autopropulsate de rachete cu mai multe ţevi „Morava”, un vehicul blindat MRAP M-20, staţia universală computerizată mobilă de artilerie „UPARS” , vehiculul de comandă şi cercetare KiV MIP-3 (cu mai mulţi „senzori”). Este interesantă (re)apariţia lansatorului „Morava”, despre care nu s-a mai vorbit în ultimul timp, de când s-a intensificat implementarea proiectelor privind „Oganj Modular” şi „Oganj Digital”;

- s-au lansat rachete din sistemele de rachete AA portabile ”Strela-2M”[3] (după foarte mulţi ani). Deşi nu toate rachetele au lovit direct ţintele, lansările au fost considerate reuşite;

- executarea unei „salve” cu 16 rachete antitanc dirijate, de tipul „Maliutka”, lansate din patru elicoptere uşoare înarmate „Gama” (de producţie iugoslavă). Toate rachetele au lovit ţintele.

 

Lupta antigherilă: obiectivul nedeclarat al exerciţiului?

De la bun început merită subliniat locul desfăşurării, Platoul Pešter, aflat în regiunea Raška/Sandžak, cu populaţie boşniacă semnificativă, la graniţa administrativă dintre Serbia şi provincia Kosovo. Întâmplător sau nu, în preajma desfăşurării exerciţiului, VS a desfăşurat în zonă o serie de activităţi din gama „cooperarea civili-militari” (CIMIC). Probabil, experţii VS au considerat necesare aceste acţiuni pentru a atenua criticile unor politicieni boşniaci, care susţin demilitarizarea teritoriului din Serbia a regiunii „Sandžak”.

Pregătirile pentru executarea exerciţiului au durat peste trei săptămâni, în cadrul cărora s-au executat activităţi de instrucţie şi trageri de antrenament în mai multe poligoane (aviaţia, probabil, în poligonul improvizat „Čenta”, din Vojvodina, iar F.Ter. şi F.Op.Spc., în poligonul întrunit „Pasuljanske livade”, de lângă Ćuprija).

Cooperarea s-a realizat, de această dată, doar între două categorii de forţe ale VS, fără participarea de personal sau tehnică din Ministerul Afacerilor Interne al R.Serbia.

S-au folosit aproape toate sistemele de luptă importante din înzestrarea F.Ter. şi F.Op.Spc.: tancuri M-84, maşini de luptă ale infanterie BVP M-80A, transportoare blindate „Lazar-3”, vehicule antitanc POLO M-83, vehicule de cercetare BRDM-2 şi BRDM-2MS[4], obuziere autopropulsate NORA B-52 M15, tunuri autopropulsate 2S1 „Gvozdika”, vehicule blindate de comandă şi cercetare BOV KIV, lansatoare de rachete cu mai multe ţevi M77 „Oganj”, platforme terestre blindate fără echipaj „Miloš”, aruncătoare cal. 120 mm, lansatoare automate de grenade cal. 30 mm, pistoale „Glock”, puşti automate SCAR-L, M19, automate G36, puşti cu lunetă M07 şi M12, puşti-mitralieră „Minimi”, echipamente opto-electronice (binocluri de noapte, telemetre cu laser, sisteme cu termoviziune).

Au fost de efect şi cele două acţiuni de desant din ultima etapă a exerciţiului: paraşutarea a 30 de militari dintr-un avion Antonov An-26, de la înălţimea de 3.000 m, şi desantarea din elicopter a unor militari din F.Op.Spc. Merită subliniat şi că devine o obişnuinţă utilizarea, de către Bg. 72, a platformei terestre blindate înarmate fără echipaj „Miloš” (cunoscută şi ca „Micul Miloš”), care a participat la asigurarea de la sol a zonei de desantare. Exerciţiul a confirmat şi ipoteza creşterii mobilităţii unor componente ale VS, odată cu înnoirea „parcului de elicoptere”: F.Op.Spc. au fost desantate din patru elicoptere 17V-5, două Mi-8T, trei H145M şi două Mi-35M.

Pe timpul exerciţiului s-au folosit cu precădere armament şi muniţii nedirijate: bombe de aviaţie, PRN-uri (de diverse calibre), tunuri AA, tunuri de avioane sau elicoptere, armament de infanterie de diverse calibre etc. Experţii pun sub semnul întrebării eficienţa acestora într-un conflict modern, dar, cel mai probabil, eficienţa ar fi mare în cazul combaterii unei gherile sau al confruntării cu un adversar care nu deţine armamente şi tehnologie sofisticată.

 

Concluzii

Exerciţiul „Cooperarea 2020” a fost, probabil, cea mai mare activitate demonstrativă pentru mass-media din ultimele decenii, având în vedere concentrarea de personal, aeronave şi tehnică de luptă într-un singur punct.

Pentru cei mai mulţi, acţiunile aviaţiei au fost cele mai atractive, dar distanţa mare la care au acţionat aeronavele nu a permis observarea detaliilor legate de armament sau de lansările de rachete.

„Marele absent” al exerciţiului este componenta fluvială a F.Ter sârbe, Flotila Fluvială Militară (RRF), dar acest lucru se explică simplu, prin locul de desfăşurare a exerciţiului. RRF a participat, însă, la exerciţiile tactice din toamna anului 2018, reunite sub codul „Secolul Învingătorilor, 1918-2018” şi desfăşurate în mai multe zone din Serbia Centrală şi Vojvodina.

În ultimă instanţă, exerciţiul s-a desfăşurat fără incidente şi principalul efect al acestuia este cel mediatic, atât de „spectacol” care place populaţiei, cât şi de promovare a actualilor guvernanţi.

O promovare care a omis un singur aspect. Niciunul dintre demnitari (preşedinte, premier, ministru de interne, ministru al apărării, şeful Statului Major General etc.) nu a purtat mască, în condiţiile în care în Serbia epidemia de COVID-19 este departe de a se fi încheiat şi se înregistrează zilnic peste o sută de infectări noi cu virusul SARS-CoV-2.



[1] Brigada 72 F.Op.Spc. Pančevo şi Brigada 63 Paraşutişti Niš, ambele subordonate direct SMG.

[2] Noi, intrate în înzestrarea F.Aer. sârbe în 2019. Au fost achiziţionate patru astfel de aparate.

[3] În baza unui acord cu SUA, în 2004 Belgradul a demarat o acţiune de distrugere a 1.200 de sisteme portabile ”Strela-2M”, finanţată de Washington (800.000 USD).

[4] Zece vehicule BRDM-2MS au fost primite în 2019, ca parte a donaţiei de 30 de astfel de vehicule, donate Serbiei de F.Rusă în decembrie 2016.