Henry Kissinger, diplomat american şi laureat al Premiului Nobel pentru pace, a murit la 100 de ani

Kissinger a murit la domiciliul său din Connecticut, potrivit unei declaraţii a firmei sale de consultanţă geopolitică, Kissinger Associates Inc. Nu s-a făcut nicio menţiune despre circumstanţele morţii marelui diplomat american, scrie Reuters.

Se spunea că va fi înmormântat în cadrul unei slujbe private a familiei, care va fi urmată, la o dată ulterioară, de o slujbă publică de pomenire în New York City.

Kissinger a fost activ şi după ce a împlinit 100 de ani, participând la întâlniri de la Casa Albă, publicând o carte despre stilurile de conducere şi depunând mărturie în faţa unei comisii din Senat despre ameninţarea nucleară reprezentată de Coreea de Nord.

În iulie 2023, a făcut o vizită surpriză la Beijing pentru a se întâlni cu preşedintele chinez Xi Jinping.

În anii 1970, în mijlocul Războiului Rece, el a contribuit la multe dintre evenimentele globale ale deceniului care au schimbat epocile, în timp ce a servit ca şi consilier pentru securitate naţională şi secretar de stat sub preşedintele republican Richard Nixon.

Eforturile refugiatului evreu născut în Germania au dus la deschiderea diplomatică a SUA cu China, discuţii de referinţă pentru controlul armelor dintre SUA şi statele sovietice, legăturile extinse dintre Israel şi vecinii săi arabi şi Acordurile de pace de la Paris cu Vietnamul de Nord.

„Domnia” lui Kissinger ca principal arhitect al politicii externe a SUA a scăzut odată cu demisia lui Nixon în 1974, pe fondul scandalului Watergate. Cu toate acestea, el a continuat să fie o forţă diplomatică în calitate de secretar de stat sub succesorul lui Nixon, preşedintele Gerald Ford, şi să ofere opinii puternice pe tot restul vieţii sale.

În timp ce mulţi l-au salutat pe Kissinger pentru strălucirea şi experienţa sa, alţii l-au catalogat drept criminal de război pentru sprijinul său pentru dictaturile anticomuniste, în special în America Latină.

Premiul Nobel pentru pace din 1973 – acordat în comun lui Le Duc Tho din Vietnamul de Nord, care l-ar fi refuzat – a fost unul dintre cele mai controversate vreodată. Doi membri ai comitetului Nobel au demisionat din cauza selecţiei, deoarece au apărut întrebări cu privire la bombardarea secretă a Cambodgiei de către SUA.

Ford l-a numit pe Kissinger un „supersecretar de stat”, dar şi-a remarcat, de asemenea, înţepăturile şi siguranţa de sine, pe care criticii le numeau paranoie şi egoism. Chiar şi Ford a spus: „Henry în mintea lui nu a făcut niciodată o greşeală”.

Cu expresia sa dură şi cu vocea cu accent german, Kissinger avea o imagine atât a unui academician, cât şi a unui „bărbat al doamelor” , care făcea femeile să roiască în jurul său în Washington şi New York, fiind burlac. Puterea, spunea el, era afrodisiacul suprem.

Volubil în ceea ce priveşte politica, Kissinger a fost reticent în chestiuni personale, deşi i-a spus odată unui jurnalist că se vede ca „un erou cowboy, plecând singur”.