02 octombrie 2020

Guvernul a aprobat Carta Albă a Apărării: buget de 2,26% din PIB pentru 2020

Florin Jipa

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, documentul programatic „Carta Albă a Apărării”. Conform ei, România se confruntă cu o paletă extinsă de noi ameninţări, mult mai sofisticate şi mai complexe.

Sursă foto: MApN

Situaţia de securitate s-a schimbat

În documentul realizat de Ministerul Apărării Naţionale, pentru  implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024, se arată că situaţia de securitate s-a schimbat, ţările şi-au schimbat obiectivele de la combaterea terorismului, către misiuni de apărare a ţării.

Ca şi în Strategia Naţională de apărare a ţării, reprezentanţii statului evită să numească ţările care generează instabilitate regional (Rusia, China, Turcia etc), dar evidenţiază zonele unde aceasta se produce:

Pe plan regional, se observă încercările unor state de a se reafirma în postura de lideri zonali, prin contestarea sau chiar încălcarea normelor internaţionale în vigoare, precum şi revenirea politicii de forţă şi asertivitate a unor puteri care contestă însăşi actuala ordine internaţională bazată pe principiile occidentale specifice democraţiei şi liberalismului economic.

Competiţia între marii actori pentru controlul unor zone de interes strategic comun (regiunea Mării Negre, Mediterana de Est, Orientul Mijlociu, Asia-Pacific) şi implicarea directă sau indirectă a acestor actori în conflictele aflate în derulare au reverberaţii negative asupra securităţii regionale. Aceasta are loc în contextul declinului relativ de putere al unor actori dominanţi pe scena politică internaţională, pe fondul reconfigurării opţiunilor strategice şi al promovării unor politici de tip izolaţionist/coercitiv în relaţiileinternaţionale, în paralel cu emergenţa unor actori majori, ca urmare a coerenţei strategice asigurate pe diverse paliere de acţiune în politica externă.

 

Riscul izbucnirii unui conflict armat major se menţine redus

Cu toate acestea, în document se afirmă că riscul izbucnirii unui conflict armat major se menţine redus, remarcându-se, în schimb, tendinţa de utilizare a tacticilor hibride pentru realizarea propriilor ambiţii în zonele de interferenţă a intereselor strategice.

Principalele obiective ale politicii de apărare pentru perioada 2020-2024 sunt: dezvoltarea de capabilităţi moderne de apărare, inclusiv contribuţia la creşterea rezilienţei naţionale; consolidarea profilului României, cu accent pe dimensiunea de apărare şi descurajare în cadrul NATO, precum şi a contribuţiei în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE (PSAC); aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA şi dezvoltarea cooperării cu ceilalţi parteneri strategici ai României; consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre; dezvoltarea cooperării bilaterale şi în format multilateral.

 

România va asigura 2% din PIB pentru apărare şi se va baza în continuare pe NATO, UE şi SUA

România va continua asigurarea parametrilor stabiliţi în context NATO privind bugetarea apărării  cu 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Pe lângă NATO şi UE, România se va baza în continuare pe Statele Unite. Parteneriatul strategic cu SUA oferă cadrul optim de consolidare a relaţiilor dintre armatele celor două ţări în vederea substanţierii poziţiei strategice a României la Marea Neagră.

Ca nivel de ambiţie, România îşi propune să planifice, organizeze şi să execute operaţia de descurajare sau de apărare, în context naţional sau aliat, cu o grupare de forţe întrunită, constituită, iniţial, dintr-un corp de armată, sprijinit corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale, capabilităţi de apărare cibernetică, forţe de sprijin logistic şi de comunicaţii şi informatică.

MApN recunoaşte că pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, armata are nevoie de înzestrare cu echipamente performante, compatibile şi interoperabile cu cele din dotarea armatelor statelor membre NATO şi UE.

Când vine vorba de mijloacele necesare îndeplinirii misiunii, MApN este conştient de ce capabilităţi are nevoie, dar nu detaliază cum vor fi realizate în perioada 2020-2024.

În funcţie de domeniile de acţiune, Armata României dezvoltă următoarele tipuri de capabilităţi:

Comandă, control şi comunicaţii: C3 de nivel strategic, operativ şi tactic, centre decomunicaţiişi informatică şiunităţi de sprijin în domeniul comunicaţiilor şi informaticii/CIS ale structurii de forţe;

Angajare: mari unităţi şi unităţi mecanizate, de infanterie, tancuri, vânători de munte, artilerie, forţe pentru operaţii speciale, aviaţie de luptă, elicoptere de luptă, nave de luptă la mare şi fluviu, infanterie marină, apărare cibernetică, poliţie militară şi operaţii psihologice;

Informaţii: mari unităţi şi unităţi de informaţii militare, supraveghere şi cercetare;

Proiecţia forţei: mari unităţi şi unităţi de transport aerian tactic, de nave de sprijin şi de transport terestru;

Protecţia forţei: mari unităţi şi unităţi de rachete sol aer, de apărare antiaeriană, de geniu de luptă, de apărare CBRN, EOD, minare/deminare şi pentru protecţia demnitarilor militari români şi străini pe teritoriul naţional;

Susţinere: mari unităţişiunităţi de logistică operaţionalăşi de susţinere.

 

Armata are planuri mari pentru următorii ani

Pentru dezvoltarea capabilităţilor, Armata României îşi va concentra eforturile pe mai multe direcţii de acţiune, fără însă să fie specificate costuri şi termene de implementare:

- dotarea structurii de forţe cu tehnică şi echipamente militare performante,

interoperabile, care să răspundă cerinţelor operaţionale actuale şi viitoare;

- dezvoltarea accelerată a capabilităţilor C4ISR (Comandă, Control, Comunicaţii, Computere, Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere) în vederea eliminării decalajelor acumulate;

- continuarea proiectului sistem satelitar militar de telecomunicaţii;

- lansarea proiectului drone multifuncţionale, de dimensiuni şi sarcini utile diferite;

- lansarea proiectului sistemul individual ”soldatul viitorului”;

- modernizarea infrastructurii, reţelelor şi sistemelor C4ISR la nivel tactic, operativ şi strategic şi interconectarea acestora cu cele ale SNS şi NATO;

- creşterea gradului de protecţie, a capacităţii de proiecţie a forţei, a mobilităţii tactice, flexibilităţii, modularităţii şi nivelului de interoperabilitate a forţelor naţionale cu cele ale aliaţilor;

- asigurarea mobilităţii forţelor proprii şi aliate;

- asigurarea rezilienţei şi creşterii potenţialului de angajare în acţiuni militare decisive a forţelor proprii şi aliate.

 

Armata vrea elicoptere şi vânător de mine

În CA 2020, MApN prezintă şi programele de investiţii esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român. Pe lângă cele cunoscute, precum transportor blindat pentru trupe, autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor, sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR, avion multirol pentru Forţele Aeriene etc apar şi elicoptere şi nava vânător de mine.

Pentru anul 2020, MApN se bazează pe un buget de aproape 24 miliarde de lei, reprezentând 2,26% din PIB. Din 2021, însă, bugetul va reveni la 2% din PIB, urmând să fie mai mic cu aproximativ un miliard de lei.