Germania îşi propune obiective îndrăzneţe în domeniul securităţii şi apărării europene pe timpul Preşedinţiei Consiliului UE

O Europă mai puternică în lume

Având ca motto „Împreună. Să facem Europa din nou puternică”, Germania a preluat, la 1 iulie, pentru o perioadă de 6 luni, Preşedinţia Consiliului UE. La o săptămână distanţă (8 iulie), cancelarul federal, Angela Merkel, a prezentat în faţa Parlamentului European, la Bruxelles, priorităţile Preşedinţiei germane, care, potrivit liderului german, „constituie o sarcină ce impune respect, dar şi compasiune”, întrucât crede în Europa şi este convinsă că aceasta reprezintă „nu doar o moştenire a trecutului, ci o speranţă şi viziune pentru viitor”.

Această responsabilitate importantă vine într-un moment destul de greu pentru Comunitatea europeană, confruntată cu o criză sanitară, dar şi una economică profundă, generate de pandemia de coronavirus, care a afectat, mai mult sau mai puţin, toate statele europene, dar şi într-o perioadă în care mediul internaţional de securitate se află într-o permanentă transformare, devenind mult mai dinamic şi mai complex, iar provocările de securitate la adresa Europei sunt tot mai diverse şi mai frecvente. În acest context, Merkel este de părere că, dacă se doreşte protejarea şi conservarea Europei, aceasta ar trebui transformată într-un mod sustenabil, pentru a-şi putea asuma în acest fel „propriul rol într-o manieră suverană şi responsabilă, chiar şi într-o ordine globală în schimbare rapidă”. Totodată, în acesată lume globalizată, vede Europa ca „ceva viu pe care îl putem modela şi schimba” şi unde „ne putem menţine convingerile şi libertăţile”.

Potrivit programului Preşedinţiei germane intitulat „Împreună pentru relansarea Europei”, refritor la politica externă, securitatea şi apărarea europeană, „UE poartă o mare răspundere pentru modelarea ordinii globale printr-o mai bună coordonare şi cooperare internaţională, precum şi mai multă sustenabilitate şi solidaritate”. În acest sens, în definirea priorităţilor geo-strategice ale Europei, Germania îşi propune, în primul rând, dezvoltarea unei cooperării cuprinzătoare şi active a UE cu SUA, cel mai apropiat partener de politică externă şi de securitate, pe baza unui dialog politic lărgit şi a unei agende comerciale transatlantice pozitive. Totodată, Berlinul doreşte un parteneriat ambiţios şi cuprinzător între UE şi Regatul Unit. De aceea, executivul german este dispus să contribuie activ la desfăşurarea negocierilor dintre UE şi Marea Britanie, pentru ca viitorul parteneriat să se bazeze pe o relaţie echilibrată între drepturi şi obligaţii, dar şi prin promovarea unor condiţii de competitivitate corecte.

În altă ordine de idei, Germania doreşte o extindere a cooperării UE cu China şi militează pentru o mai mare reciprocitate în toate domeniile, având la bază interesele şi valorile comune europene pe termen lung. În acest sens, urmăreşte realizarea de progrese concrete în privinţa negocierii unui acord bilateral de investiţii, precum şi în abordarea unor teme precum clima, biodiversitatea, sănătatea globală şi rezolvarea în comun a problemelor în contextul pandemiei COVID-19. Totodată, intenţionează adoptarea unei agende euro-africane în cadrul Summit-ului UE-Uniunea Africană, pentru aprofundarea parteneriatului politic de cooperare cu Africa prin intermediul unor iniţiative comune în domenii importante precum pacea şi securitatea, buna guvernare, schimbările climatice, sănătatea, migraţia etc.

Pe de altă parte, Germania consideră necesară intensificarea angajamentului statelor UE de a gestiona conflictele internaţionale majore şi pentru promovarea păcii. Astfel, programul face referire la soluţionarea conflictului din Libia, combaterea consecinţelor crizei din Siria, soluţionarea problemei nucleare cu Iranul, precum şi problematicile din regiunile Sahel şi Ucraina de Est. De asemenea, susţine continuarea sprijinului pe care UE trebuie să-l acorde Afganistanului, pe calea sa către pace, stabilitate şi dezvoltare.

Alături de aceste proiecte cheie, Programul german mai prevede în privinţa politicii externe şi susţinerea unei perspective credibile de aderare la Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, atât în beneficiul acestora, dar şi ca parte a propriilor interese strategice ale UE, precum şi sprijinirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate pentru „reaşezarea” relaţiilor UE cu Rusia pe baza principiilor Uniunii şi a unui inventar de punere în aplicare a acestora.

Pentru a face o UE mai puternică în lume, Germania îşi propune, de asemenea, să acorde o atenţie deosebită implementării cu succes a abordării integrate de către toţi actorii relevanţi pentru consolidarea pe termen lung a capacităţii UE de reacţie la crize. În viziunea Berlinului, „o politică externă şi de securitate europeană mai eficientă nu va reuşi decât dacă toate statele membre se consideră mai bine ancorate în acceptarea responsabilităţii comune pentru o Europă puternică”. În acest sens, Germania va promova, pe timpul deţinerii Preşedinţiei, disponibilitatea pentru „cooperare, compromis şi echilibrarea intereselor” şi va continua eforturile pentru consolidarea politicii comune de securitate şi apărare (PSAC). Astfel, va susţine coerenţa tuturor iniţiativelor de apărare ale UE, va contribui la crearea structurilor de reacţie necesare, va încerca punerea în aplicare a Pactului pentru dezvoltarea continuă a PSAC civilă şi va consolida structurile de conducere şi planificare civil-militare din Bruxelles pentru operaţiunile PSAC. Totodată, Germania are ca obiectiv înfiinţarea unui centru european cu competenţe în gestionarea crizelor civile, cu sediul la Berlin, în vederea dezvoltării standardelor conceptuale şi recomandărilor pentru crize civile. Mai mult, Berlinul este de părere că Strategia globală a UE privind politica externă şi de securitate, care stabileşte obiectivele strategice ale UE în domeniul securităţii şi apărării, ar trebui să includă şi reacţia la pandemii.

Nu în ultimul rând, Programul Preşedinţiei Germane a Consiliului UE prevede promovarea cooperării UE-NATO, prin dialog, transparenţă şi coordonare periodică. Având în vedere pandemia de coronavirus, aceasta ar trebui să includă, de asemenea, capabilităţi militare de sprijin pentru structurile civile şi contribuţii în vederea obţinerii rezilienţei, precum şi pentru protecţia civilă şi împotriva catastrofelor.

Toate aceste priorităţi, care fac referire la obiectivele Preşedinţiei germane în problematica de politică externă a Uniunii pentru următoarele 6 luni, au fost întărite de ministrul de externe german, Heiko Maas, cu ocazia desfăşurării lucrărilor Consiliului de externe al UE (13 iulie), la Bruxelles. Suplimentar, oficialul german a adus în centrul atenţiei necesitatea consolidării relaţiei dintre UE şi Turcia, care este de importanţă strategică, dar, în acelaşi timp, se dovedeşte a fi foarte complexă. UE nu trebuie să piardă din vedere acţiunile mai mult sau mai puţin legale ale Turciei în Mediterana de Est, în detrimentul intereselor unor state membre UE, dar şi că Turcia este un actor cheie în conflictul din Libia, care ameninţă să intre într-o fază periculoasă şi să împartă ţara africană.

O Europă mai rezilientă şi mai capabilă să acţioneze în domeniul politicii de apărare şi securitate

La aproximativ o săptămână (14 iulie) de la discursul de la Bruxelles al cancelarului german, ministrul apărării din Cabinetul Merkel, Annegrett Kramp-Karrenbauer, a informat, la rândul ei, Comisiile de specialitate ale Parlamentului European – Comisia pentru afaceri externe, drepturile omului, securitate comună şi politică de apărare (AFET) şi Subcomisia pentru securitate şi apărare (SEDE) – asupra priorităţilor Preşedinţiei germane a Consiliului UE în domeniul politicii de securitate şi apărare (1). În acest sens, potrivit raportului prezentat de ministrul german al apărării, obiectivul general al Germaniei este de a „crea” o Europă mai rezilientă şi mai capabilă să acţioneze în problemele de securitate şi apărare, concomitent cu întărirea cooperării NATO-UE. Mai mult decât atât, referindu-se la experienţele din timpul pandemiei asupra domeniului securităţii şi apărării, Kramp-Karrenbauer a subliniat că „Una din sarcinile majore din lunile următoare va fi să facem şi să definim Europa mai rezilientă şi în ce fel ar putea fi concepută contribuţia militară la aceasta”.

Potrivit liderului german, una dintre priorităţile aflate pe agenda Cancelariei o reprezintă definirea unei busole strategice, pe care Berlinul îşi propune să o conceapă în următoarele şase luni, cu ajutorul Portugaliei şi Sloveniei (celelate două state din trio-ul de conducere a Consiliului UE), cu scopul de a putea fi finalizată în 2022, ca parte a Preşedinţiei franceze a Consiliului UE. Astfel, potrivit Executivului german, pentru a face o Europă mai rezilientă, este necesară o definire cât mai clară a ameninţărilor la care este expusă Europa şi, în acest sens, a prezentat ca exemplu modul total diferit în care statele membre UE percep Rusia drept o ameninţare. De aceea, ministrul german consideră că un prim pas în acest proces ar trebui făcut de Centrul de Informaţii şi Situaţii al UE (2), care, în cooperare cu serviciile de informaţii naţionale, să pregătescă o analiză comună a posibilelor ameninţări, până la finele acestui an. Astfel, având la bază o astfel de analiză, statele membre UE ar trebui să fie de acord cu obiectivele concrete comune de politică de securitate şi apărare, iar busola strategică să definească ce poate face Europa referitor la această problematică şi ce ar trebui să fie prioritar. Acest instrument strategic ar trebui să reunească, într-o strategie comună, actualele iniţiative europene de apărare existente – PESCO (cooperarea permanentă structurată), Grupurile de luptă ale UE şi cooperarea bilaterală.

O altă prioritate care ar putea conduce către o Europă rezilientă şi capabilă de acţiune o reprezintă cooperarea strânsă UE-NATO. Potrivit ministrului german, ambele organizaţii sunt componente esenţiale ale arhitecturii europene de securitate, de aceea este imperios necesar a fi căutate căile prin care se pot completa cât mai eficient competenţele naţionale cu cele europene, dar şi cu cele ale NATO. În acest sens, Kramp-Karrenbauer a afirmat că „Pentru mine şi Guvernul federal german este clar, că noi putem realiza o capacitate de acţiune europeană mai mare doar împreună cu NATO”. Numai astfel poate fi asigurată securitatea cetăţenilor europeni, care, în opinia liderului german, se vor confrunta cu provocări de securitate mai mari decât aliaţii transatlantici.

Întrebată fiind de auditoriu asupra proiecţiei viitoare a relaţiilor UE-NATO, precum şi asupra relaţiilor transatlantice, Annegrett Kramp-Karrenbauer a subliniat că Europa rămîne dependentă de SUA şi NATO şi nu există niciun indiciu că acest aspect se va schimba în viitorul apropiat. De asemenea, aceasta s-a arătat conştientă că UE se află relativ departe în efortul acesteia de a suplini capabilităţile NATO şi ale partenerilor transatlantici şi, de aceea, consideră că „NATO este şi va rămâne o piatră de temelie pentru securitatea europeană”.

În acelaşi timp, referindu-se la relaţia transatlantică, ministrul german al apărării a afirmat că ea crede într-o schimbare a „tonului” în urma unei eventuale victorii la alegerile din acest an a contracandidatului Biden, chiar dacă reorientarea politicii externe a SUA înspre China ca rival global va rămâne o direcţie esenţială la Washington, bineînţeles în detrimentul Europei. În consecinţă aceasta a declarat că „Dacă aceasta este situaţia, înseamnă că noi europenii trebuie să fim capabili să acţionăm mai intens decât se întâmplă astăzi”. De aceea, Germania are în vedere stabilirea unei agende de apărare pentru UE cu luarea în considerare a diminuării „amprentei americane” în Europa.

Un al treilea aspect important, în viziunea Berlinului, este reprezentat de consolidarea cooperării structurate permanente. În acest domeniu, Germania va susţine puternic, pe timpul Preşedinţiei Consiliului UE, ţări terţe, precum Marea Britanie, de a participa la proiectele PESCO. Chiar dacă PESCO reprezintă o formă de intensificare a cooperării între statele membre, pornind de la realitatea că acestea nu deţin expertiză suficientă în toate domeniile, invitarea unor state terţe va fi de bun augur şi va contribui, probabil, şi la ridicarea nivelului cooperării dintre UE şi NATO.

Un alt obiectiv important enunţat de Kramp-Karrenbauer, care are la bază lecţiile învăţate din timpul crizei sanitare generate de pandemia de coronavirus, este sporirea rezilienţei şi cooperării în domeniul medical militar la nivel european, pentru a creşte capacitatea de reacţie în situaţii de criză pe timpul unor eventuale pandemii viitoare. În acest sens, a dat ca exemplu proiectul PESCO al Comandamentului Medical European (EMC – European Medical Command), coordonat de Germania, care ar putea implica forţele medicale europene în lupta cu pandemia COVID-19 sau alte pandemii – cel puţin în procurarea şi depozitarea materialelor medicale sau în coordonarea comună a ajutorului medical înainte şi pe timpul operaţiunilor.

La interpelările eurodeputaţilor privind modul de acţiune în situaţia reducerilor bugetelor de apărare naţionale şi a contribuţiilor pentru Fondul european de apărare (EDF), ministrul german al apărării a precizat că o altă prioritate a Preşedinţiei germane, în acest sens, o reprezintă negocierile pentru menţinerea bugetelor de apărare naţionale cât mai ridicate şi cât mai stabile, iar în structura bugetului european, EDF şi mobilitatea militară să fie cât mai bine reprezentate. Liderul german a ţinut de altfel să precizeze că fondurile europene ar putea fi utilizate cât mai eficent, dacă statele membre ar planifica în comun şi şi-ar armoniza opţiunile în privinţa capabilităţilor militare şi pentru achiziţionarea de armamente.

De asemenea, ca urmare a întrebărilor europarlamentarilor referitoare la provocările actuale de securitate ale UE, Kramp-Karrenbauer s-a referit şi la alte priorităţi aflate în atenţia Berlinului, precum geopolitica Rusiei şi Chinei, statele aflate în conflict, cu referire la Siria şi Libia, situaţia instabilă din regiunea Sahel, precum şi participarea sporită a femeilor în cadrul misiunilor UE.

(1) AKK stellt EU-Parlament Prioritäten der Ratspräsidentschaft vor (AKK prezintă Parlamentului European priorităţile Preşedinţiei Consiliului UE), disponibil la: https://www.bmvg.de/de/aktuelles/akk-eu-parlament-prioritaeten-eu-ratspraesidentschaft-livestream-315342

(2) Centrul de Informaţii şi Situaţii al Uniunii Europene este un organism de informaţii al Serviciului de acţiune externă al Uniunii, sub autoritatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.