16 februarie 2021

Generalul (r) Silviu Predoiu: Legea 51/1991 păcătuieşte prin omisiuni şi prin lipsa unor actualizări

Andreea Soare

Generalul (r) Silviu Predoiu, invitat al conferinţei MAS „Cum răspundem la crizele de securitate naţională?”, desfăşurată în format online, pe 16 februarie 2021, a declarat că, atunci când vine vorba de Legea 51/1991 privind Securitatea Naţională, aceasta are deficienţe majore şi necesită o actualizare la realităţile momentului.

Sursă foto: Mediafax

Generalul (r) Silviu Predoiu a subliniat că legile trebuie tot timpul actualizate, modificate, refăcute pentru a se adapta la realităţile momentului.

„Atunci când vorbim despre securitatea naţională, orice dezbatere pe această temă are, implicit sau explicit, în centrul ei un act normativ, reprezentant de Legea Securităţii Naţionale: Legea 51/1991. Această lege care, în mod inevitabil, poartă în ea angoasele şi confuziile anilor post-revoluţionari, din păcate, şi-a pierdut actualitatea foarte rapid. Ea a suferit, de-a lungul timpului, o serie de modificări, adăugiri, dar, cel puţin în opinia mea, toate aceste modificări nu au putut să ţină pasul cu realităţile extrem de rapide ale realităţilor sociale din toate planurile: economice (ale României), dispariţia unor industrii, profesii, modificări în înţelegerea de către societate ale unor fenomene sau, în plan politic, intrarea în NATO, intrarea în UE cu implicaţii, modificarea în modul de acţiune a unei serii de vectori de ameninţare, saltul tehnologic fabulos cu implicaţiile sale majore asupra activităţii de informaţii şi securitate” , a subliniat Silviu Predoiu.

Legea 51/91 păcătuieşte prin omisiuni şi, apoi, prin lipsa unor actualizări

„Legea 51 păcătuieşte prin omisiuni şi, apoi, prin lipsa unor actualizări. Ca să dau câteva exemple scurte, când vorbim de omisiuni, Legea 51 uită să menţioneze, în categoria beneficiarilor, Preşedintele Republicii şi prim-ministrul Guvernului României.  Legea 51/91, inevitabil, pentru că nu exista la momentul respectiv, nu spune nimic despre Serviciul de Telecomunicaţii Sepciale, dar, Legea 51 se încăpăţânează să menţioneze Serviciul de Informaţii al Ministerului Justiţiei. Nimeni nu a corectat, deşi SIPA are mulţi, mulţi ani de când nu mai există  ca Serviciu de Informaţii. O altă lipsă majoră o reprezintă absenţa oricăror trimiteri la activitatea de parteneriat, care, ulterior intrării noastre în NATO şi UE, a devenit o componentă extrem de importantă a activităţii noastre de informaţii şi contrainformaţii”, a menţionat generalul (r) Predoiu.

 „Dar, dincolo de aceste probleme relativ vizibile, mai există o deficienţă, una majoră din punctul meu de vedere. O deficienţă care, prin implicaţiile sale, afectează major activităţile de informaţii şi contrainformaţii şi, implicit, starea de securitate naţională.  Astfel, dacă în prevederile Legii 51/91 apar destul de bine explicitate, fie de la momentul iniţierii legii, fie prin completări ulterioare, aspectele ce privesc lipsa beneficiarilor informaţiei (...), există un domeniu în care nu s-a schimbat nimic în Lege. Este vorba despre articolul 8 alineatul 3, al cărui text, în 10 cuvinte, spune: <<Activitatea organelor de stat prevăzute la alineatul 1 este controlat de către Parlament.>>  Este textul care acoperă, fără nicio adăugire ulterioară în 30 de ani, controlul democratic exercitat de către Parlament al activităţii Serviciilor de Informaţii”, a spus generalul (r) Predoiu. Potrivit acestuia, această deficienţă ar putea veni pe urma unui „mimetism” din acte normative similare ale unor alte ţări democratice de la momentul stabilirii legii.

Secretizarea nu este un scop în sine al Serviciilor de Informaţii

Potrivit generalului (r) Predoiu secretizarea informaţiilor nu este un scop al Serviciilor de Informaţii: „Este un proces riguros, care trebuie văzut ca un mijloc către un obiectiv. Subsecretizarea unor date este la fel de periculoasă ca suprasecretizarea informaţiilor”.

O altă problemă sesizată de acesta este reprezentată de Comisiile de control parlamentar. Potrivit acestuia, transparenţa Comisiilor în raport cu cei pe care îi controlează este o problemă serioasă pe care puţini o sesizează. Acesta a făcut referire la pagina Comisiei de control SIE şi cele şapte puncte ale sale, neschimbate în 23 de ani, privind avizările rapoartelor de buget al SIE.  De asemenea, pe pagina de control al SRI ar apărea 20 de astfel de prevederi, care reflectă activitatea acestora pe mai bine de două decenii. Comparativ cu pagini similare ale SUA sau Marea Britanie, spre exemplu, care au sute de repere anual, în România, astfel de comisii induc românilor neîncredere, lipsa de transparenţă.

„Dacă există cineva care se simte ameninţat în autoritatea sa sau chiar subminat de comisiile de control aceia sunt directorii Serviciilor de Informaţii, civili, care provin din acelaşi mediu, de regulă, cu membrii comisiei şi unde apare o competiţie ciudată. Chiar şi această situaţie ciudată poate fi corectată prin intervenţii în cadrul legislativ, care ar putea să separe competenţele. Altfel, atâta vreme cât există suprapuneri pe actul de control, iar directorul are impresia că el este cel controlat de comiei, vom menţine în continuare aceste tensiuni”.

Generalul (r) Silviu Predoiu a fost adjunct al Directorului Serviciului de Informaţii Externe între anii 2005 şi 2018, precum şi Director interimar al Serviciului, în mai multe rânduri, pentru o perioadă cumulată de trei ani şi patru luni.