Generalul Gheorghiţă Vlad, despre Poarta Focşanilor: Este o răzbunare a geografiei. Armata este pregătită să apere România, spune şeful SMAp

Şeful Armatei a fost întrebat dacă România este pregătită să se apere, iar acesta a răspuns: „Nu ştiu de ce ne punem în discuţie aceste probleme. Avem o situaţie de securitate foarte bună, avem parteneri pe care ne bazăm. S-au făcut paşi mari în dezvoltarea economică a României. Din punct de vedere legislativ, am găsit resursele corespunzătoare pentru a avea instrumentele legale pentru a ne pregăti populaţia. Şi la nivel societal s-au făcut mulţi paşi (n.r. spre apărare) în ultimii 30 de ani şi da, ca român, ca militar, sunt convins că România are capacitatea de a se apăra”, a spus generalul Vlad, şeful SMAp, în interviul acordat Euronews.

Întrebat despre cum stăm cu apărarea aşa-numitei „Porţi a Focşanilor”, despre care s-a spus, multă vreme, că reprezintă punctul de vulnerabilitate al României din perspectiva securităţii, generalul Vlad a declarat: „Poarta Focşanilor este o problemă de securitate la fel cum este Coridorul Suwalki pentru ţările baltice şi Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcţiile operativ-strategice sunt canalizate de geografia statelor. Pentru noi, Poarta Focşanilor, ca şi pentru baltici (n.r. Suwalki), rămâne o vulnerabilitate. Noi avem în planurile noastre toate capabilităţile implicate astfel încât vulnerabilităţile să fie eliminate. Nu este nicio îngrijorare, nici pentru românul care locuieşte în Moldova, nici pentru românul din Transilvania sau în zona de sud a României. Alianţa are toată determinarea necesară pentru a nu ceda niciun cm din teritoriul aliat, iar Armata României cu atât mai mult”.

New Strategy Center a făcut, în 2019, un studiu asupra acestei vulnerabilităţi de securitate. În raport, scrie că din perspectiva geografică militară a României, Poarta Focşani se află la marginea sudică a Zonei de Nivel Operaţional Estic.

Din punct de vedere militar, teritoriul României este considerat ca având patru Zone de Nivel Operaţional:

- Zona de Nivel Operaţional Estic;

-  Zona de Nivel Operaţional Vest;

- Zona de Nivel Operaţional Sud;

- Zona de Nivel Operaţional Sud-Est.

Zona de Nivel Operaţional Estic este zona teritoriului României cuprinsă, la nord: graniţa cu Ucraina; la sud o linie care leagă Râmnicu Sărat şi Brăila de Sud (Tichileşti); la est: râul Prut şi apoi Dunărea; la vest: Carpaţii Orientali. Valoarea militară a Porţii Focşani este puternic dependentă şi nu poate fi decuplată de valoarea militară a Carpaţilor Orientali. Valoarea Porţii ca teren de trecere obligatorie este condiţionată de blocarea cu succes a trecătorilor Carpaţilor Orientali.

Poarta Focşanilor a primit mereu atenţie militară

Potrivit raportului NSC, această vulnerabilitate nu a apărut peste noapte. A fost văzută necesară întărirea în această regiune a ţării încă din 1882, asta după ce, înainte, Rusia a încălcat un tratat şi a ocupat trei zone importante din România. Astfel, în 1882, conducerea română de atunci a cerut un studiu privind lucrările de inginerie necesare pentru apărarea ţării. Au fost incluse cinci obiective care necesitau întărirea apărării, atunci: zona Focşani-Nămoloasa-Galaţi (cea mai faimoasă linie în Poarta Focşanilor), fortăreaţa Bucureşti, două capete de pod în Mărăşeşti şi Cernavodă şi alte lucrări în jurul Galaţiului şi Constanţei.  Lucrările s-au încheiat în 1893 şi cereau, la vremea respectivă, plasarea acolo de 676 de unităţi de artilerie (aproape jumătate din cât avea România la acel moment) în trei zone: Focşani, Nămoloasa şi Galaţi. Prima folosire operaţională a Porţii Focşanilor a avut loc în 1916, când ameninţarea a venit din sud, nu est sau nord. După o retragere a armatei române, în următorul an, cu sprijinul ruşilor, românii au învins forţele germane şi austro-ungare în Mărăşeşti (în Poarta Focşanilor) şi în Oituz. În Al Doilea Război Mondial, după ce s-a aliat cu Germania pentru a lupta contra Uniunii Sovietice şi a-şi recupera teritoriile pierdute, în 1944, românii au văzut forţele sovietice apropiindu-se de nordul şi estul teritoriului românesc, în timp ce se îndreptau spre vestul Europei. Nemţii au propus câştigarea de timp pentru a primi mai multe arme şi atunci Poarta Focşanilor a fost văzută drept esenţială pentru acest obiectiv. Nu s-a mai întâmplat acest lucru, pentru că românii au schimbat tabăra şi au lăsat trecerea ruşilor liberă.

Lecţiile istoriei ne arată că Poarta Focşanilor a fost şi este încă un punct important în apărarea României. Bineînţeles, acum metodele de apărare sunt cu mult mai diverse, complexe, moderne şi mai multe, iar Armata Română se bucură nu de un aliat sau doi, ci de peste 30 de ţări cu armate puternice care pot sări în ajutorul ei, dacă va fi nevoie.

România va sprijini Republica Moldova, dacă va fi atacată

Apoi, generalul a explicat şi cum ar putea România să ajute Republica Moldova, dacă acest stat ar fi atacat militar de Rusia, iar acesta a declarat că România ajută deja Moldova şi că o va sprijini în cazul în care această ţară ar avea nevoie.

 El spune că, deşi facem parte din Alianţă şi există acel Articol 5 care poate fi activat dacă un stat membru este atacat sau implicat într-un război, România are în Constituţie o lege care prevede apărarea tuturor românilor, indiferent de locul în care se află, în acest caz Republica Moldova. Cu toate acestea, din răspunsul generalului nu reiese că România ar intra – ipotetic vorbind – în război, ci că ar sprijini, probabil, moldovenii cu echipamente militare, instrucţie, aşa cum sunt susţinuţi şi ucrainenii.