„Gânduri pe hârtie” privind Bundeswehr-ul viitorului

Plecând de la analizele şi ipotezele enunţate în 2016 de Guvernul federal în Carta Albă pentru politica de securitate şi viirtorul Bundeswehr-ului, care rămân în continuare valabile, la începutul lunii februarie, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, şi inspectorul general al Bundeswehr-ului, general Eberhard Zorn, au prezentat succint, pentru prima dată, într-un document de poziţie intitulat „Gânduri asupra Bundeswehr-ului viitorului”, viziunea privind modul în care forţele armate germane ar trebui să fie remodelate pentru a se adapta la noile provocări de securitate.

Cei doi oficiali au scos în evidenţă, încă de la început, că armata este privită din nou ca principal mijloc de rezolvare a conflictelor, dând ca exemplu estul Ucrainei, Siria, Libia sau, cel mai recent, Nagorno-Karabach. Mai mult, noile tehnologii dezvoltate, care contribuie la o evoluţie rapidă a sistemelor de armamente, precum dronele, sateliţii ucigaşi şi rachetele hipersonice, au o influenţă considerabilă asupra eforturilor depuse pentru apărarea frontierelor naţionale, a infrastructurii şi a propriilor forţe armate.

Riscuri şi ameninţări

Potrivit celor doi lideri, Germania este în primul rând expusă riscului atacurilor asupra reţelelor de date şi a infrastructurilor critice, care este valabil atât pentru companiile private, cât şi pentru autorităţile statale şi structurile de securitate. La acestea se adaugă agresiunile asupra aliaţilor şi partenerilor în toate mediile (la graniţe, în spaţiul aerian, apele teritoriale şi spaţiul cibernetic), precum şi asupra canalelor de comunicaţii, rutelor comerciale internaţionale şi lanţurilor de aprovizionare. Toate acestea ar putea restricţiona capacitatea ţării de a acţiona politic, afectând coeziunea alianţelor şi parteneriatelor în care Germania este parte. De asemenea, Kramp-Karrenbauer şi Zorn consideră că drepturile omului, democraţia şi politica de cooperare vor fi din ce în ce mai afectate şi slăbite sistematic.

În documentul de poziţie se arată că, în timp ce China a trecut de la o economie emergentă la statutul de actor puternic şi din ce în ce mai vizibil pe plan mondial, Rusia se defineşte ca o „contra-putere” a Occidentului, care şi-a intensificat ameninţările militare şi politice şi a încălcat, în mod deliberat, tratatele internaţionale. În plus, Rusia a folosit forţa militară în vecinătatea sa şi continuă înarmarea masivă cu arme convenţionale şi nucleare. Totodată, dinamica din zona Indo-Pacific se îndreaptă tot mai mult în direcţia rivalităţilor de putere şi a conflictelor în creştere, aspect care îi preocupă din plin şi pe partenerii germanilor în regiune.

Nu în ultimul rând, în document este precizat că pandemia coronavirusului a arătat cât de vulnerabil este poporul geman şi că rezilienţa societală generală are, de asemenea, o faţetă militară.

Plecând de la aceste considerente şi de la faptul că în septembrie un nou Bundestag îşi va începe activitatea, că în SUA noua Administraţie se declară a fi pe mai departe partener al Europei, iar Marea Britanie, după Brexit, va trebui să rămână un partener apropiat în domeniul securităţii continentale, cei doi oficiali germani sunt de părere că primăvara acestui an constituie un moment prielnic pentru aprofundarea dezbaterilor naţionale şi la nivel aliat privind securitatea şi apărarea naţională şi europeană şi, împreună cu Franţa şi partenerii europeni, să fie avansate propuneri pentru a oferi UE mai multă putere politico-militară pe plan mondial, în timp ce în cadrul NATO există deja dezbateri privind viitoarele misiuni  militare şi capabilităţi, precum şi o împărţire echitabilă a responsabilităţilor şi fondurilor.

Prin urmare, atenţia Berlinului va trebui să fie îndreptată spre sarcinile ce trebuie abordate în prezent pentru a asigura şi menţine securitatea Germaniei de mâine, asupra rolului care ar trebui asumat în Europa şi nu numai, precum şi asupra forţelor armate de care va fi nevoie în ambele situaţii.

Care ar fi provocările pentru Germania şi Bundeswehr?

Documentul precizează că Germania, care are o poziţie centrală în Europa şi deţine o putere economică mult peste media aliaţilor europeni, ar avea o dublă responsabilitate, determinată, pe de o parte, de asigurarea apărării propriului teritoriu, iar pe de altă parte, de contribuţia esenţială la asigurarea securităţii şi păcii europene. În acest sens, oficialii germani avansează ideea necesităţii dezvoltării unor capabilităţi de descurajare şi apărare în toate dimensiunile – terestru, aerian, maritim, cosmic şi cibernetic, aşa cum de altfel prevăd şi documentele germane de planificare a apărării (1).

Potrivit celor prezentate în documentul celor doi lideri, acest spectru larg de capabilităţi reprezintă singura modalitate prin care Germania îşi va putea îndeplini rolurile pe care pretinde că le are în plan european aliat:

• de naţiune-cadru, pe care aliaţii săi se pot baza în ceea ce priveşte capabilităţile şi structurile lor, în special cei cu posibilităţi militare reduse,
• de „first responder” care trebuie să reacţioneze mai rapid decât oricine altcineva în caz de criză, în special la frontierele externe ale NATO şi UE,
• de „hub” în alianţă, care este crucial pentru mobilitatea forţelor armate în centrul Europei,
• de furnizor de trupe în gestionarea crizelor internaţionale dincolo de zona alianţei, în special cele specializate – „high-value capabilities” (recunoaştere, realimentare, transport aerian, război electronic sau forţe speciale) şi
• de membru al unei comunităţi de valori, fiind un avocat consecvent al ordinii internaţionale bazate pe reguli în relaţia cu aliaţii şi partenerii.

Nu în ultimul rând, pe lângă aceste roluri este evidenţiat şi cel jucat în asigurarea securităţii naţionale, pe timp de pace şi în situaţii de criză, prin asumarea unei rezerve puternice, care este disponibilă în caz de dezastru/catastrofe.

Prin urmare, ministrul apărării şi inspectorul general consideră că Bundeswehr-ul, ca „unul din instrumentele esenţiale” al politicii „multinaţionale” de securitate şi apărare germane, trebuie dezvoltat în continuare, având la bază doi factori cheie: propriile interese şi obiective şi implicarea germană în planificarea NATO şi UE.

Astfel, potrivit acestora, în cadrul Bundeswehr-ului trebuie, pe de o parte, completate şi „reîmprospătate” capabilităţile existente, care au fost slăbite în mod semnificativ de măsurile de austeritate din anii precedenţi şi, pe de altă parte, trebuie ţinut pasul cu ritmul tot mai rapid al dezvoltării tehnologice. În viziunea celor doi lideri care conduc domeniul apărării, această abordare are deja efecte: „Cei care completează şi în acelaşi timp modernizează sunt obligaţi să stabilească priorităţi. Prin urmare, vom examina mai atent decât în trecut ce sisteme şi tehnologii sunt de dorit, dar nu absolut necesare. Pentru aceasta vom introduce în mod constant inovaţii în Bundeswehr – şi, dacă este necesar, în detrimentul sistemelor existente. Numai în acest fel vom putea dezvolta capabilităţi de înaltă tehnologie necesare urgent.”

Toată această alegere va fi ghidată de criterii clare, care iau în calcul ameninţările de care Germania ar trebui să se protejeze, au în vedere ceea ce ar putea fi practicabil şi disponibil cât mai rapid şi care ar duce la consolidarea industriei şi tehnologiei germane şi la generarea de locuri de muncă. De asemenea, este necesar a evidenţia ceea ce ar putea fi realizat în cooperare cu partenerii europeni şi internaţionali şi, cel mai important, ceea ce ar fi cel mai benefic pentru trupă.

În acest context, Kramp-Karrenbauer şi Zorn au subliniat că este necesară o prioritizare pentru proiectarea cu precizie a modernizării planificate şi acordarea unei atenţii sporite privind profitabilitatea cheltuielilor militare în viitor. Astfel, pentru un Bundeswehr modern şi pe deplin operaţional, adaptat noilor provocări de securitate, este nevoie de o planificare bugetară previzibilă în domeniul apărării, care să continue trendul ascendent din ultimii ani. Numai în acest fel, se arată în document, ar putea fi implementate, într-o manieră direcţionată, proiecte de achiziţii pe mai mulţi ani.

Obiective la nivel strategic

Pornind de la principiul conform căruia Bundeswehr-ul este o „armată parlamentară”, care acţionează în cele din urmă în numele tuturor cetăţenilor, cei doi oficiali germani au ca obiectiv promovarea unei culturi strategice la nivel naţional, prin crearea unui spaţiu pentru dezbateri strategice. În acest sens, propun:

• la nivel guvernamental – transformarea Consiliului Federal de Securitate într-un Consiliu Naţional de Securitate, care să grupeze expertiza de specialitate a departamentelor responsabile de politica de securitate într-un singur for, care să coordoneze eficient instrumentele strategice,
• la nivel ministerial – constituirea unui consiliu consultativ federal de securitate, care va „colecta” sistematic expertiza de specialitate din cadrul ştiinţei, cercetării şi societăţii,
• la nivel parlamentar – instituirea unei „săptămâni a securităţii” în cadrul Bundestag-ului, similar deja existentei „săptămâni bugetare”, cu un raport anual al ministerelor de resort cu privire la situaţia ameninţărilor şi de securitate,
• în domeniul financiar – elaborarea unei legi federale de planificare pentru Bundeswehr, care să ofere o finanţare pe o bază solidă, multianuală, a forţelor armate, similar altor state, însă fără a restricţiona suveranitatea financiară a Bundestag-ului.

Ce urmează pentru Bundeswehr?

Documentul de poziţie arată că Bundeswehr-ul nu este încă pregătit în mod adecvat pentru provocările şi ameninţările viitoare. În urmă cu 10 ani, acesta a fost orientat aproape exclusiv către misiuni de gestionare a crizelor internaţionale, astfel că, pe lângă capabilităţile şi echipamentele necesare, se simte nevoia adaptării rapide a structurii de forţe şi a celei de conducere la noua situaţie. Mai mult, sprijinul acordat de către Bundeswehr în gestionarea pandemiei de coronavirus a arătat în mod clar punctele slabe în ceea ce priveşte structurile teritoriale şi procesele de conducere.

De aceea, obiectivul conducerii Ministerului federal al apărării este de a continua modernizarea capabilităţilor militare pentru toate tipurile de misiuni şi în întregul spectru de utilizare, prin adaptarea acestora la noile schimbări tehnologice, de a umple „golurile” existente la nivelul echipamentelor militare, de a crea structuri mai suple, funcţionale şi reziliente, precum şi proceduri mai scurte şi mai rapide în dinamica structurilor militare de conducere şi în organizarea procesului de achiziţii, dar şi la nivel central, în cadrul Ministerului apărării şi, în ultimă instanţă, de a reinstala responsabilitatea, acolo unde este cazul.

În analiza preconizată, oficialii germani vor face o prioritizare a zonelor critice, precum apărarea aeriană modernă, transportul rapid al forţelor, sistemele inteligente de recunoaştere şi capabilităţile de conducere digitală, vor identifica inovaţiile ce pot dezvolta rapid noi tehnologii, care să fie utilizabile pentru Bundeswehr, şi vor căuta soluţii pentru creşterea pregătirii trupelor şi consolidarea capacităţii de întrebuinţare a acestora în luptă. De asemenea, vor fi analizate căile de utilizare eficientă a cooperării multinaţionale pentru îmbunătăţirea achiziţiilor, exploatării tehnicii şi interoperabilităţii.

Paşi de urmat în perioada imediat următoare

Ministrul federal al apărării şi inspectorul general au indicat o nouă reformă a Bundeswehr-ului şi au menţionat câteva repere temporale importante pentru acest an, aferente desfăşurării reformei.

Astfel, în luna martie va fi prezentată o evaluare cuprinzătoare a apărării aeriene bazate la sol, o lună mai târziu vor fi date publicităţii elementele de bază pentru o apărare naţională modernă şi cuprinzătoare, iar în luna mai vor fi emise principalele idei pentru concepţia referitoare la „Bundeswehr-ul viitorului” şi vor fi prezentate propuneri specifice pentru modernizarea forţelor armate în ceea ce priveşte capabilităţile, structura şi capacitatea operaţională a acestora.

De asemenea, până la sfârşitul primului trimestru, vor fi comunicate Bundestag-ului cerinţele pentru achiziţia de eurodrone, iar în al doilea trimestru se va lua decizia privind achiziţia unui elicopter greu de transport.

(1) Sorin Negoiţă – „Politica de Securitate si apărare a Germaniei. De la Carta Albă 2016 la noua concepţie a Bundeswehr-ului 2018”, p.52-67 https://ispaim.mapn.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/Monitor%20Strategic/ms342018.pdf