FT: Iranul vizează obiective militare din Europa în cazul în care Donald Trump escaladează conflictul. România este în raza de acţiune a rachetelor iraniene

Două surse din interiorul regimului au declarat pentru FT că forţele iraniene au luat în calcul lovirea unor obiective americane din ţări din sud-estul Europei, precum Bulgaria – stat care a aprobat luna trecută utilizarea bazei sale aeriene de la Bezmer pentru aeronavele americane de realimentare în zbor.

Una dintre surse a adăugat că şi Ciprul – unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în luna martie – se numără printre potenţialele ţinte de represalii în eventualitatea unei noi ofensive americane.

Sursele au precizat că forţele iraniene au analizat, separat, şi posibilitatea de a ataca cablurile submarine din fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, în cazul unei escaladări a situaţiei.

Donald Trump a anunţat marţi că nu există nicio negociere în acest moment, iar aceste ameninţări ale Iranului reflectă atitudinea regimului de la Teheran, unde mulţi oficiali consideră tot mai mult că reluarea războiului este o chestiune de „când”, nu de „dacă”.

Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice şi alţi comandanţi militari au avertizat că, într-un eventual nou conflict de amploare, Iranul ar depăşi strategia sa anterioară – care viza obiective militare americane, instalaţii energetice şi alte elemente de infrastructură din Orientul Mijlociu – pentru a lovi ţinte aflate la distanţe mai mari.

Luna trecută, Garda a ameninţat Regatul Unit în legătură cu utilizarea de către SUA a bazelor militare britanice, afirmând că „orice bază folosită pentru a lansa un atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o ţintă legitimă”.

România a fost ameninţată de cel puţin două ori de Iran

Folosirea bazelor militare din România de către SUA echivalează cu o agresiune militară, a ameninţat în luna amertie Iranul, după ce CSAT şi Parlamentul au aprobat o cerere a SUA de folosire a unor facilităţi militare, Teheranul a anunţat, totuşi, că va reacţiona doar pe plan politic şi juridic.

În iunie a fost a doua ameninţare, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a reacţionat la o declaraţie a secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a lăudat România că a oferit sprijin SUA în războiul cu Iranul.

În cazul unei escaladări militare, majoritatea teritoriului României se află în raza maximă de 2.000 de kilometri a celor mai capabile rachete balistice iraniene.

Iranul a lansat mii de rachete şi drone asupra ţărilor din Orientul Mijlociu, dar a vizat şi o bază americană la 4.000 de km

Iranul şi-a demonstrat disponibilitatea de a ataca ţinte aflate la mare distanţă. În săptămânile de după declanşarea conflictului de către SUA şi Israel, în februarie, Washingtonul a acuzat Teheranul că a lansat mai multe rachete – dintre care niciuna nu şi-a atins ţinta – spre Diego Garcia, o bază militară comună SUA-Marea Britanie situată în Oceanul Indian, la o distanţă de aproximativ 4.000 km.

În luna martie, Turcia a anunţat că sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat câteva rachete balistice lansate din Iran, în timp ce baza aeriană britanică de la Akrotiri, din Cipru, a fost lovită de o dronă în aceeaşi lună. La acea vreme, oficialii occidentali au declarat că bănuiau că era vorba despre o dronă iraniană lansată de forţe regionale interpuse, şi nu direct de către Teheran.

Sursele au precizat că atacul iranian de luna trecută asupra bazei americane din Iordania, soldat cu moartea a trei militari americani, a fost cel mai precis atac cu rază lungă de acţiune efectuat de Republica Islamică, demonstrând capacitatea acesteia de a lovi ţinte aflate la distanţe mari.

„Acesta a fost şi un mesaj pentru Europa: poate primi rachete, aşa că ar trebui să ştie ce poziţie să adopte în acest război”, a declarat prima sursă. „O greşeală majoră, precum lovirea infrastructurii noastre, ar putea face ca războiul să depăşească limitele regiunii şi să ajungă în Europa”, conform FT.

Europa este apărată de scutul de la Deveselu

Principala facilitate americană din România este scutul anti-balistic Aegis Ashore de la Deveselu, care are o baterie de lansatoare verticale MK-41, cu interceptori SM-3, cu o rază de operare de 1.200 de km, la o altitudine între 900 şi 1.050 de km.

Dacă rachetele iraniene ar trece de sistemele Aegis de pe distrugătoarele americane din Marea mediterană, scutul de la deveselu ar fi a doua linie de apărare antibalistică, urmând ca ultima linie să fie formată din sistemele naţionale PATRIOT.