FT: Aliaţii NATO care au graniţă cu Rusia vor să înarmeze dronele de supraveghere şi să permită piloţilor de pe avioanele de patrulare să doboare aeronavele ruseşti care ameninţă securitatea Europei

Ţările membre NATO care se confruntă cu ameninţările ruseşti la graniţă ar vrea să crească din costurile Moscovei de desfăşurare a acestui război hibrid la adresa ţărilor europene, să ia contramăsuri, după ce dronele şi avioanele Rusiei au intrat nestingherit în spaţiul aerian al Poloniei, României, Estoniei şi există suspiciuni că ar fi întrerupt temporar activitatea şi pe aeroporturile din Danemarca, Norvegia, Belgia  şi chiar Germania.

Propunerile care se discută acum, mai ales între statele din estul Europei, ar include înarmarea dronelor de supraveghere – folosite pentru a strânge informaţii despre activităţile militare ruseşti – şi reducerea restricţiilor pentru piloţii militari aliaţi care patrulează pe la graniţa estică a Europei, astfel încât să poată doborî ameninţările ruseşti. O altă opţiune discutată ar fi şi desfăşurarea de exerciţii militare NATO la graniţa cu Rusia, în special în zonele mai izolate şi nepăzite de la graniţă, scrie FT.  

În acest moment, însă, statele europene din estul continentului trebuie să stabilească foarte clar regulile de angajare, de doborâre a acestor ameninţări, întrucât legile sunt diferite de la o ţară la alta. De exemplu, se pare că unele ţări ar cere contactul vizual cu ţinta, înainte de a o doborî, iar altele cer doborârea ţintei doar în baza informaţiilor primite de pe radar sau după evaluarea pericolului pe care l-ar putea provoca aceasta, pornind de la viteza sau direcţia obiectului ostil.

În România, de exemplu, aceste reguli de angajare au fost clarificate anul acesta şi sunt diferite în funcţie de tipul de ameninţare, dronă sau aeronavă cu pilot. În cazul dronei, pilotul care se află la bordul aeronavelor de vânătoare este cel care ia, în cele din urmă, decizia de doborâre a dronei, după ce evaluează ce fel de dronă este, dacă este înarmată, dacă poate provoca pagube la doborâre ori dacă nu este doborâtă. În cazul aeronavelor cu pilot, se încearcă întâi comunicarea cu pilotul aeronavei ostile. Şi alte ţări de pe flancul estic, precum Lituania, au clarificat  abia în ultimele săptămâni aceste aspecte ale paşilor care trebuie urmaţi înainte de doborârea unei drone sau aeronave care intră ilegal în spaţiul aerian lituanian.

Ameninţările ruseşti din estul Europei au împins şi CE să pornească mai multe iniţiative de sprijin pentru apărarea ţărilor membre ale UE, iar una dintre acestea este aşa-numitul „zid de drone”, care, însă, ar presupune doar măsuri de apărare, nu de atac. Ar fi vorba, aşadar, după cum spunea chiar ministrul Ionuţ Moşteanu, de drone de interceptare, mai degrabă, nu de atac, astfel încât metodele de interceptare a dronelor ruseşti să fie pe măsură ameninţărilor.