Franţa şi Arabia Saudită conduc azi un summit despre viitorul Fâşiei Gaza. Propunerea franceză presupune dislocarea în Gaza a unei forţe multinaţionale, în două faze

Se pare că propunerea Franţei presupune o dislocare a unei forţe multinaţionale (fie o operaţie de menţinere a păcii (PKO), fie o misiune „politică specială”, oficial neutră), în două faze, în Fâşia Gaza. Condiţia stabilirii acestei forţe este un acord de încetare a focului între Israel şi Hamas, semnat înainte de dislocarea de trupe în Fâşia.  

Prima fază a acestei misiuni internaţionale ar presupune ca forţele (posibil compuse din trupe din Egipt, Arabia Saudită, Qatar şi EAU) să înlocuiască trupele israeliene aflate în Gaza (după dezarmarea Hamas), să monitorizeze acordul de încetare a focului şi să asigure securitatea palestinienilor şi intrarea ajutoarelor umanitare în Fâşie.

În faza a doua, forţele multinaţionale ar preda securitatea internă Autorităţii Palestiniene (care, pe termen lung, ar organiza şi alegeri libere în Fâşie) şi ar sprijini eforturile de creare a unui stat palestinian.

Nu se ştie dacă planul Franţei a fost discutat şi cu SUA, iar cel mai probabil răspunsul este negativ. Franţa ar urma să anunţe, de asemenea, azi şi recunoaşterea statului palestinian. Ieri, preşedintele francez a subliniat într-un interviu că această recunoaştere nu se traduce prin susţinerea Hamas ci, din contră, cere dezarmarea grupării şi eliminarea oricărei responsabilităţi a acestei grupări cu privire la viitorul Fâşiei Gaza. La anunţul Marii Britanii, Australiei şi Canadei faţă de recunoaşterea statului palestinian, SUA au transmis că totul este „spectacol”.

Totodată, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunţat ieri că va răspunde „simbolic” la aceste anunţuri de recunoaştere a statului palestinian, iar presa israeliană scrie că ar fi vorba, de fapt, de un plan de anexare a Cisiordaniei sau de recunoaştere a suveranităţii israeliene asupra acelor teritorii, ceea ce nu va face decât să adâncească şi mai mult neînţelegerile dintre statele occidentale, Israel şi SUA, într-o perioadă în care deja există tensiuni între SUA şi statele europene din cauza războiului din Ucraina. Mai mult decât atât, această anexare ar pune în pericol şi Acordurile Abrams ale preşedintelui Trump, care presupun normalizarea relaţiilor Israelului cu statele arabe.

Israelul nu va fi de acord cu planul Franţei, mai ales că nu îşi doreşte crearea unui stat palestinian, aşa cum a şi transmis Netanyahu, ieri, şi nici nu este de acord cu prezenţa Autorităţii Palestiniene în Gaza.

Nu este clar în ce măsură susţine preşedintele Donald Trump planurile Israelului atât pentru Fâşia Gaza, cât şi pentru Cisiordania, însă cert este că, din punct de vedere militar, israelienii se bucură de sprijinul SUA şi, chiar de curând, s-a cerut aprobarea Congresului pentru un pachet militar de peste 6 miliarde de dolari pentru Israel, care ar include 30 de elicoptere Apache şi peste 3.500 de vehicule de infanterie.

Cel mai probabil, recunoaşterea statului palestinian nu va rămâne decât o acţiune simbolică, întrucât este greu de crezut că va duce la schimbări concrete în planurile militare ale Israelului pentru Gaza.

Cele cinci ţări care vor anunţa azi recunoaşterea statului palestinian se alătură altor peste 150 de ţări care au făcut deja acest lucru, acum zeci de ani, inclusiv România, dar ale căror anunţuri nu au oprit atacurile reciproce între Hamas şi Israel. Soluţia celor două state a fost propusă de ONU în 1947 şi, în 1993, prin Acordul de la Oslo, s-a început formal negocierea pentru această soluţie, însă nici după 30 de ani nu a dus la un rezultat pozitiv. Acum, când Israelul spune explicit că nu mai doreşte crearea unui stat palestinian, acţiunile statelor occidentale riscă să rămână doar declaraţii diplomatice.