Franţa reînfiinţează escadrila de cercetare aeriană
Monitorul Apărării şi SecurităţiiLa 5 septembrie 2019 a fost înfiinţată, în mod oficial, Escadrila 33 de Supraveghere, Recunoaştere şi Atac (ESRA) la Baza Forţelor Aeriene 709 din Cognac. Adăugarea literei ”A” în acronimul escadrilei indică şi schimbarea doctrinară privind utilizarea aeronavelor fără pilot.
O premieră pentru Franţa: prima unitate aeriană dotată exclusiv cu avioane fără pilot
În mod clar, Franţa face un pas mare în domeniul cercetării aeriene şi al utilizării avioanelor fără pilot (UAV sau drone). Joi, 5 septembrie 2019, în cadrul Forţelor Aeriene Franceze a avut loc ceremonia oficială a înfiinţării Escadrilei 33 de Supraveghere, Recunoaştere şi Atac, mai pe scurt ”ESRA”.
Escadrila a preluat tradiţiile de luptă ale predecesoarei Escadrile 33 de Cercetare Aeriană, creată în 1933, desfiinţată în 1939 şi reactivată în 1945, din nou desfiinţată în 1993, odată cu sfârşitul Războiului Rece.
Misiunile, organizarea şi înzestrarea Escadrilei 33 ”ESRA”
Principala misiune a noii unităţi aeriene este de a executa misiuni specifice de culegere de informaţii. Garnizoana de dislocare permanentă este la Baza aeriană 709 Cognac din Noua Aquitania.
Pe lângă misiunea principală de culegere de informaţii, Escadrila 33 ”ESRA” va mai fi capabilă, în viitorul apropiat, să execute şi misiuni de sprijin aerian şi atac la sol. Din acest motiv la înfiinţarea sa a fost adăugat şi ”A”-ul din acronim. Această schimbare indică evoluţia strategiei de securitate a Franţei şi a doctrinei de utilizare a aeronavelor fără pilot. Dacă, până în 2015, utilizarea dronelor nu era privită la fel ca în SUA sau Marea Britanie, realităţile conflictelor recente sau aflate în desfăşurare au determinat această schimbare şi în cadrul Forţelor Aeriene franceze.
În prezent, Escadrila 33 ”ESRA” are în compunere două subunităţi: 1/33 Belfort (ED) care reprezintă partea operaţională şi subunitatea de transformare operaţională 3/33 Moselle (ETOD).
Misiunea principală a subunităţii 1/33 ED este de a desfăşura misiuni de culegere de informaţii în operaţiuni desfăşurate în afara teritoriului naţional francez şi de a proteja spaţiul aerian al Franţei. Misiunea subunităţii 3/33 ETOD este de a forma şi antrena echipajele de zbor.
Subunitatea 1/33 Belfort are în prezent un sistem MQ-9 Reaper MALE (medium altitude long endurance), cu cinci aparate de zbor fără pilot, dintre care trei sunt dislocate în cadrul Operaţiunii Barkhane în Niger şi zona Sahel, celelalte două aparate de zbor fiind destinate instruirii şi antrenamentului personalului navigant la baza aeriană de la Cognac. Cel de al şaselea aparat de zbor a fost pierdut, în noiembrie 2018, în cadrul unei misiuni de zbor executate în zona Sahel. Aparatele de zbor aflate în exploatare au acumulat deja peste 30.000 de ore de zbor de la intrarea lor în serviciu în 2014. Franţa urmează să mai primească, până la sfârşitul acestui an, şase aparate de zbor MQ-9 Reaper MALE, cu sistemele de armament deja montate, iar până la sfârşitul anului 2020, încă opt aparate de zbor de acelaşi tip.
Subunitatea 1/33 este comandată de locotenent-colonelul Romain şi are 20 de echipaje de zbor. Conform lui Romain, obiectivul este recrutarea şi instruirea a mai mult de 100 de echipaje de drone până în 2023. Un echipaj este format din: ”pilot”, un operator al sistemelor de imagine, un analist de imagine şi un ofiţer de informaţii. În cazul dronelor cu armament la bord, echipajul este format din cinci militari. ”Pe lângă echipaje, este nevoie de personalul de întreţinere. În total aproximativ 800 de militari” a mai precizat locotenent-colonelul Romain. Din aceştia, două treimi vor fi recrutaţi din viaţa civilă, în timp ce o treime vor fi recrutaţi din personalul forţelor aeriene.
Organizarea şi înzestrarea Escadrilei 33 ESRA vor suferi transformări în următorii ani, odată cu înfiinţarea unei subunităţi de asistenţă tehnică (ESTA) în 2020, cu reactivarea subunităţii 2/33 Savoie (desfiinţată în 2014, în acelaşi timp cu retragerea aparatelor de zbor Mirage F1 din serviciul Forţelor Aeriene). Până în 2023, subunitatea 2/33 va primi în înzestrare opt aeronave uşoare de supraveghere şi recunoaştere (ALSR) de tipul Beech King Air 350, în condiţiile în care programul militar de înzestrare 2019-2025 va fi respectat.
Misiuni noi, controverse asumate
Pe 3 septembrie 2019, ministrul francez al apărării, Florence Parly, a anunţat că, în premieră, Franţa urmează să doteze cu armament aeronavele fără pilot care sunt utilizate în prezent exclusiv pentru supraveghere şi culegere de informaţii. În acest fel, Franţa se va alătura naţiunilor care utilizează dronele şi pentru atacuri şi sprijin aerian, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi alte 10 ţări. Florence Parly a mai declarat că decizia se va aplica iniţial doar pentru primele aparate de zbor pe care Franţa le-a cumpărat din SUA, majoritatea dintre acestea fiind dislocate în regiunea Sahel din Africa, unde militarii francezi sunt implicaţi în lupta împotriva militanţilor islamişti.
În aceste condiţii, este de aşteptat ca, până la sfârşitul acestui an, aeronavele MQ-9 Reaper să primească şi muniţia necesară executării misiunilor de atac la sol, iar o echipă de instructori din SUA va fi prezentă în Franţa pentru a instrui şi antrena operatorii şi echipele tehnice. Pentru început, dronele MQ-9 Reaper vor fi echipate cu rachete ghidate prin laser GBU-12 de 250 kg. Ulterior, armamentul va fi completat tot de o rachetă cu dirijare prin laser, dar cu o încărcătură explozivă mai mică. Această capacitate de atac va fi disponibilă odată cu sosirea primului sistem MQ-9 Reaper Block 5, planificat pentru sfârşitul anului 2019, şi care va fi recepţionat direct ”înarmat”.
Legat de acest subiect, într-un discurs susţinut în Toulon, Florence Parly a precizat că dotarea aeronavelor de zbor fără pilot cu muniţie va oferi militarilor francezi „rezistenţă, discreţie, informaţii şi capacităţi de lovire la locul potrivit şi momentul potrivit”.
Subiectul atacurilor executate cu drone este destul de sensibil în Franţa, în condiţiile în care unii experţi şi-au exprimat temerile faţă de posibilele erori ce pot fi comise de ”piloţii” care operează la distanţă faţă de zona de acţiune şi, implicit, faţă de obiectivul vizat. În acelaşi context, CEO-ul Tesla, Elon Musk, şi alţi specialişti implicaţi în robotică şi inteligenţă artificială au stârnit recent o dezbatere pe acest subiect, făcând apel la interzicerea armelor autonome.