Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte

Primul tur al alegerilor prezidenţiale, foarte echilibrat, cu 11 candidaţi

În data de 22.12.2019 s-a desfăşurat în Croaţia primul tur al alegerilor prezidenţiale, al şaptelea proces electoral organizat, după 1992, pentru alegerea preşedintelui croat.

La scrutin au participat 11 candidaţi aprobaţi de Comisia Electorală de Stat. Primul tur de scrutin, care a avut loc cu doar câteva zile înainte ca statul croat să preia preşedinţia Uniunii Europene (UE) pentru următoarele şase luni (începând cu data de 01.01.2020), nu a fost câştigat de nici un candidat

Conform legislaţiei în vigoare, este necesar ca preşedintele să fie ales cu 50% plus un vot din totalul celor exprimate şi valabile.

Primii trei clasaţi au obţinut rezultate apropiate. Astfel, fostul prim-ministru şi politician de stânga, Zoran Milanović, a obţinut 29,55% din voturile exprimate, preşedinta statului croat, aflată în funcţie la acea vreme, conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarović, a obţinut 26,65% din voturile exprimate, iar Miroslav Škoro, candidat de dreapta şi fost parlamentar, a ocupat locul trei cu 24,45% din voturile exprimate. Numărul de voturi obţinute de K.Grabar-Kitarović (507.628 voturi, respectiv 26,65% din totalul voturilor) este cel mai mic rezultat obţinut de un  preşedinte croat aflat în funcţie, candidat pentru un al doilea mandat, începând cu 1992.

K.Grabar-Kitarović, susţinută de Uniunea Democrată Croată (HDZ), la mitingul ei final desfăşurat la Zagreb, în data de 19.12.2019, a subliniat că atunci "când a venit (pentru ocuparea funcţiei de preşedinte), a constatat haos, Croaţia fiind mai bună astăzi, dar încă nefiind mulţumită… crede că se pot obţine mai multe".    

Având în vedere că niciun candidat din totalul celor 11 participanţi nu a obţinut rezultatul prevăzut pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Croaţiei, s-a organizat turul doi al alegerilor prezidenţiale.

Noul preşedinte al Croaţiei, fostul premier, Zoran Milanović

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale a avut loc la 05.01.2020, cu participarea primilor doi clasaţi în primul tur, Z.Milanović şi K.Grabar-Kitarović, aceştia făcând dovada, şi de această dată, a unei confruntări echilibrate.  

În urma numărării voturilor exprimate în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Z.Milanović, candidatul Partidului Social Democrat (SDP), a câştigat cu 52,67% din totalul acestora. Astfel, de la declararea independenţei în 1991, Z.Milanović a devenit, cel de-al şaselea preşedinte al Croaţiei, după ce a învins-o pe preşedinta aflată în funcţie, K.Grabar-Kitarović. În acelaşi timp, Z.Milanović este al doilea preşedinte ales, după Ivo Josipovic, după ce a fost nominalizat de SDP, cel mai mare partid politic de centru-stânga din Croaţia.

K.Grabar Kitarović şi-a recunoscut înfrângerea şi a promis un „transfer civilizat” de putere către Z.Milanović, subliniind că ţara sa are nevoie de stabilitate şi unitate.

Înfrângerea ei este catalogată ca fiind o lovitură grea pentru partidul de centru-dreapta, HDZ, condus de  premierul croat, Andrej Plenković,.

Z.Milanović, care a ocupat funcţia de prim-ministru, în perioada 2011-2015, şi-a desfăşurat campania electorală cu promisiunea de a combate corupţia. Cu aceeaşi ocazie, la televiziunea de stat, analistul politic Branko Caratan a subliniat că "victoria lui Z.Milanović va consolida partidul social-democraţilor înaintea procesului electoral parlamentar, care va avea loc în toamna anului 2020".

Fosta preşedintă croată, K.Grabar-Kitarović, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), a obţinut 47,33% din voturi în turul doi şi a devenit cel de-al doilea preşedinte (consecutiv) al Croaţiei care nu a fost reales pentru un al doilea mandat, primul fiind Ivo Josipović, preşedinte al Croaţiei în perioada 2010-2015.

Z.Milanović s-a născut la 30.10.1966. A fost liderul SDP din 2007 până în 2016 şi a fost în două perioade separate liderul opoziţiei din parlamentul croat (din 2007 până în 2011 şi în perioada ianuarie-noiembrie 2016, când Davor Bernardić l-a succedat ca preşedinte SDP). Din decembrie 2011 şi până în ianuarie 2016 a ocupat funcţia de prim-ministru..

După ce a absolvit Facultatea de Drept din Zagreb, Z.Milanović a început să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe, fiind consilier la Misiunea Croată de la UE şi NATO, la Bruxelles, din 1996-1999. În 1998, a absolvit cursurile masterului în domeniul de drept al UE, la Universitatea flamandă din Bruxelles şi a fost asistent al ministrului de externe al Croaţiei pentru afaceri politice multilaterale în 2003.

În iunie 2007, a fost ales preşedinte al SDP, după moartea liderului Ivica Račan. La alegerile parlamentare din 2007, partidul nu a putut să formeze o majoritate pentru susţinerea guvernării. În ciuda pierderii alegerilor, el a fost reales în fruntea partidului în 2008.

În 2011, Z.Milanović a iniţiat formarea unei coaliţii de patru partide politice de centru-stânga, această coaliţie câştigând majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 2011, SDP devenind cel mai puternic partid din Parlamentul de la Zagreb. Z.Milanović a devenit prim-ministru la 23.12.2011, după ce Parlamentul a aprobat guvernul propus.

După alegerile prezidenţiale, Z.Milanović a "mulţumit tuturor celor care l-au susţinut, care nu l-au susţinut, tuturor candidaţilor şi fostei preşedinte, Kolinda Grabar-Kitarovic". În acelaşi context, a subliniat că "a fost o campanie lungă, dură, iar cetăţenii croaţi l-au ales ca preşedinte al Croaţiei pentru toţi cetăţenii şi este fericit pentru asta". Mai mult, Z.Milanović a promis că "va fi un preşedinte care se va opune mereu violenţei, nedreptăţii şi îi va proteja pe cei slabi, se consideră matur şi de bună credinţă, şi nimeni în Croaţia în care va fi preşedinte nu se va simţi ca un cetăţean de clasa a doua".

Un preşedinte de stânga şi o guvernare de dreapta

Deşi recuperarea Croaţiei din criza economică globală de acum un deceniu a fost impresionantă, ţara nu şi-a diversificat complet sursele de creştere, bazându-se puternic pe turism, care se dovedeşte a fi vulnerabil la mediul extern. O îmbătrânire a populaţiei şi creşterea nivelului migraţiei externe sunt, de asemenea, probleme-cheie pe care actualul guvern al premierului, Andrej Plenković, un aliat al doamnei Grabar-Kitarović, le-a neglijat.

Se poate spune că, în prezent, Croaţia se află într-o criză socială, acest stat fiind caracterizat şi printr-un nivel ridicat de crimă organizată şi corupţie şi funcţionare deficitară a sistemului judiciar.

Deşi provenea din generaţia nouă de tineri politicieni croaţi, preşedinta K.Grabar Kitarović (2015-2020) a fost catalogată, de multe ori ca  ”rigidă”, spre deosebire de oricare dintre predecesorii ei în funcţie. În acelaşi context, este de remarcat că viitorul preşedinte al Croaţiei, Z.Milanović a subliniat că "patru milioane dintre croaţi îşi căută locul în Europa, care este, în ciuda tuturor problemelor, cel mai frumos loc de trăit, cel mai paşnic proiect în care Croaţia trebuie să îşi găsească locul şi interesul".