Fost şef al cabinetului de la Casa Albă: SUA nu au nevoie de mineralele Ucrainei, ci de tehnologia lor privind dronele

În editorialul scris de acesta în Washington Post, subliniază că, deşi SUA, într-adevăr, au nevoie de mai multe minerale esenţiale, exploatarea celor ucrainene se va dovedi a fi mai costisitoare decât se aşteaptă americanii şi va dura mult prea mult. El scrie că evaluările mineralelor ucrainene se bazează pe date vechi şi că oricum ar dura 18 ani să fie obţinute. Această din urmă informaţie este susţinută şi de experţii CSIS, care cred că SUA vor vedea beneficiile exploatării mineralelor ucrainene în 20 de ani, întrucât sunt necesare analize geologice cuprinzătoare. De asemenea, pentru construirea unei mine şi a unei facilităţi de separare sunt necesare cheltuieli de 500 de miliarde, respectiv 1 miliard de dolari.

Potrivit analiştilor CSIS, „În primul rând, există date foarte limitate dacă mineralele rare ale Ucrainei şi alte materiale strategice sunt viabile din punct de vedere comercial pentru mine. Potrivit fostului director general Geological Survey din Ucraina, nu există o evaluare modernă a rezervelor de pământuri rare în Ucraina. Cartografierea existentă a fost făcută cu 30-60 de ani în urmă de Uniunea Sovietică şi se bazează pe metode vechi de explorare. Consideraţiile care influenţează fezabilitatea comercială a zăcămintelor miniere includ adâncimea, gradul de minereu, produsele secundare şi locaţia. Fără confirmarea acestor date, este puţin probabil ca firmele miniere să rişte să investească sute de milioane de dolari în depozite potenţial neviabile”.

„În al doilea rând, războiul a distrus infrastructura esenţială. Mineritul este printre cele mai consumatoare de energie din lume. Reprezintă aproximativ 38% din consumul global de energie industrială şi aproximativ 15% din consumul total de energie electrică la nivel global. Între 2022 şi 2023, aproape jumătate din capacitatea de generare a energiei a Ucrainei a fost fie ocupată de forţele ruse, fie distrusă, fie avariată, în timp ce aproximativ jumătate dintre substaţiile mari din reţeaua ţării au suferit daune din cauza atacurilor cu rachete şi drone. Drept urmare, Ucraina a rămas cu doar aproximativ o treime din capacitatea sa de energie antebelică. Va trebui să existe o construcţie semnificativă a infrastructurii energetice pentru ca explorarea sau producţia minerală să înceapă”, mai scrie CSIS.

Mai mult decât atât, „companiile miniere sunt reticente în a face investiţii pe termen lung din cauza riscului de securitate în curs de desfăşurare în Ucraina. Absenţa asigurărilor de securitate din acordul bilateral complică şi mai mult situaţia. O mină nouă poate funcţiona peste 50 de ani. Încrederea în stabilitatea politică şi economică a unei jurisdicţii este esenţială, având în vedere dimensiunea şi longevitatea investiţiei. În timp ce Trump, Putin şi Zelenski ar putea ajunge la un acord de pace, ameninţarea unui nou conflict şi a exproprierii terenurilor va apărea, având în vedere natura de lungă durată a conflictului. Războiul Rusia-Ucraina, cel mai mortal conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, a început în urmă cu 11 ani. După Revoluţia de la Maidan din Ucraina, forţele ruse au preluat controlul Crimeei la începutul anului 2014. Rusia s-a implicat ulterior în conflictul din Donbas, ducând la ocuparea unor părţi din Doneţk şi Lugansk în estul Ucrainei, forţe susţinute de Rusia şi Rusia. Putin a anunţat că este dispus să iniţieze propriile negocieri privind acordul de minereuri pentru mineralele aflate nu numai în Rusia, ci şi pe terenurile ocupate de Rusia”, mai scriu analiştii CSIS.

În acest context, Rahm Emanuel, spune că SUA nu ar trebui să caute să obţină de la Ucraina ce are sub pământ, ci ce se află pe cer, mai precis, tehnologia dronelor. El spune că procesul de achiziţii militare al Pentagonului este greoi şi că, de multe ori, se cumpără echipamente care devin „depăşite” chiar până să fie selectat contractorul. Totodată, cele cinci mari companii americane de apărare au probleme cu termenele de livrare.

Prin urmare, Ucraina ar putea oferi SUA tehnologia dronelor care ajută armata ucraineană să facă faţă ruşilor, mai ales că Ucraina are, acum, 500 de firme care produc astfel de echipamente. În 2024, ucrainenii au produs 1,2 milioane de drone, multe cu rază lungă de acţiune, iar în 2025 plănuiesc să producă alte 4 milioane. Baza lor industrială reuşeşte să facă în câteva săptămâni ce sistemul de achiziţii al Pentagonului nu face în zeci de ani, mai spune acesta, care subliniază că, având puţin ajutor de la Washington, Ucraina ar putea produce două treimi din echipamentele pe care le-ar folosi pe front. Planul ar putea fi următorul: SUA ar obţine licenţa privind tehnologia dronelor de luptă ale companiilor ucrainene şi ar putea acoperi şi cea mai mare problemă a SUA în materie de apărare. Cu licenţele vândute, ucrainenii ar avea şi ei resursele necesare pentru a fi un stat care descurajează agresiunile externe.