Fost şef al Armatei: UE este sub atac. România poate găzdui cel puţin două baze militare europene, ca parte a sistemului de apărare integrat al UE

Fostul şef al Statului Major al Apărării, generalul (r) Ştefan Dănilă, a declarat după apariţia Cărţii albe privind viitorul apărării europene că UE este sub atac, iar războiul de agresiune împotriva Ucrainei reprezintă un război la adresa ordinii europene, a păcii instaurate după al Doilea Război Mondial.

„În rândul premiselor strategice este de remarcat punctul M, introdus, sperăm, la insistenţa României, privind transformarea Mării Negre din teatru secundar în teatru militar principal pentru UE şi NATO, devenind, astfel, regiune de interes strategic pentru securitatea europeană”, a precizat generalul Dănilă.

UE consideră SUA „partener imprevizibil”

Ştefan Dănilă consideră că, spre deosebire de documentele similare anterioare, actuala Cartă albă a apărării europene utilizează un ton direct şi neechivoc, care iese din cadrele limbajului tradiţional european ultra-diplomatic şi neangajant. Cea mai mare ameninţare imediată, Rusia, este nominalizată fără ambiguitate, iar dobândirea autonomiei strategice faţă de Statele Unite este clar enunţată. Reducerea semnificativă a dependenţei faţă de SUA este asociată cu termenul de „partener imprevizibil”.

Acest mesaj este consolidat cu Planul de ReArm Europe, devenit între timp Readiness 2030, deşi unele state extrem de importante din punct de vedere militar şi economic, aşa cum sunt Spania şi Italia, îşi doresc să se limiteze limitarea la o poziţie de descurajare.

Principala ameninţare pentru securitatea europeană este Rusia, sprijinită de aliaţii săi, aici fiind menţionaţi alături de Belarus şi Coreea de Nord, actori implicaţi indirect, precum China şi Iranul.

Poziţia Administraţiei Trump este văzută ca o îngrijorare, iar ameninţările împotriva Groenlandei sunt condamnate cu fermitate.

Turcia este invitată să se alăture, dar solicitarea expresă privind retragerea trupelor şi recunoaşterea Republicii Cipru nu compensează promisiunea de a deveni membru al Uniunii. Mesajul transmis pare mai mult unul de separare de Turcia, decât unul de cooperare. Rămâne de văzut care sunt limitele în care statele membre pot să colaboreze cu companiile turceşti în domeniul capabilităţilor de apărare.

România poate găzdui cel puţin două baze militare europene

Generalul Dănilă consideră că România ar trebui sprijinită cu capabilităţi comune europene, deoarece este la graniţa Uniunii, în apropierea teatrului militar menţionat la Marea Neagră. De asemenea, „România poate găzdui cel puţin două baze militare europene, ca parte a sistemului de apărare integrat al UE, dar şi ca parte a NATO, unele dintre investiţii se pot realiza şi prin NSIP”, consideră generalul român

Capacitatea militară de planificare şi conducere (MPCC) a UE se va transforma în structura de comandă şi control pentru operaţiuni militare a UE, adică va deveni un fel de SHAPE al UE, va fi dotată cu spaţii şi personal, cu sisteme adecvate C4I2 pentru toate misiunile PSAC, inclusiv pentru cele ale Capacităţii de desfăşurare rapidă.

Deoarece statele membre NATO au aprobat deja un Concept strategic în care sunt prevăzute forţe cu capacitate de reacţie ridicată, forţele europene cu capacitate de desfăşurare rapidă şi acest comandament european ar putea fi subiecte de discuţie la viitorul summit NATO de la Haga.

UE are o prevedere similară cu articolul 5 al NATO

Generalul Dănilă mai arată că în contextul incertitudinii tot mai accentuate a aplicării necondiţionate de către Statele Unite a art. 5 al NATO, Carta reaminteşte că Uniunea dispune de mai puţin cunoscutul articol 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) referitor la asistenţa reciprocă, dar menţine linia deschisă pentru cooperarea cu SUA prin cooperarea UE-NATO, menţionând domenii cheie, precum „schimbul de informaţii, planificarea, mobilitatea militară şi schimbul de bune practici, descurajarea, apărarea colectivă şi interoperabilitatea”.

„Un punct important în care România trebuie să se implice rapid este cel care priveşte mobilitatea militară, cu transformarea sa în logistică militară. Poziţia geografică impune ca România să dezvolte facilităţi portuare şi aeroportuare, depozite şi spaţii de încartiruire adecvate, complementar cu cele realizate prin NSIP, dar şi infrastructura feroviară”, precizează Ştefan Dănilă.

Generalul român consideră, de asemenea, că Revizuirea Strategiei ţinând cont de observaţiile şi concluziile din Raportul Kearney, precum şi prevederile Cartei Albe pentru o viitoare apărare europeană, ar trebui să se realizeze urgent.