Forumul economic de la Sankt-Petersburg / Critică la adresa SUA - opţiune comună Vladimir Putin-Xi Jinping

În perioada 6-8 iunie 2019 a avut loc la Sankt Petersburg Forumul Economic Internaţional (SPIEF), eveniment anual de dezbatere în domeniul afacerilor, care are loc începând cu anul 1997, iar din anul 2005 acesta se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Federaţiei Ruse. Participarea este la cel mai înalt nivel, cuprinzând şefi de state, prim-miniştri, miniştri, preşedinţi de mari companii, decidenţi în domenii economice şi politico-economice, analişti şi experţi. Cu această ocazie se dezbat aspecte legate atât de situaţia economică a unor zone relevante pentru tendinţele mondiale cât şi perspectivele relaţiilor economice internaţionale. Se înlătură astfel barierele ce blochează mentalităţile învechite, scoţând în evidenţă noile căi de realizare a bunăstării statelor lumii.

La acest important eveniment cu relevanţe globale participă peste 10.000 de lideri şi experţi. În anul 2019 numărul acestora a fost de peste 17.000 de reprezentanţi ai 143 de ţări.  În acest an la Forum, alături de Vladimir Putin, au participat: Secretarul General ONU Antonio Guterres, preşedintele Chinei Xi Jinping, preşedintele Bulgariei Rumen Radev, primul ministru al Slovaciei Peter Pellegrini, primul ministru al Armeniei Nikol Pashianian, ca şi lideri ai altor state de pe alte continente. Putin a mulţumit liderilor prezenţi, atribuind un sens politic participării acestora, ca fiind “un gest de prietenie faţă de Rusia“

Tematica evenimentului din acest an a fost: “Creând o agendă de dezvoltare sustenabilă”. Subiectul a permis vorbitorilor să prezinte atât realizările din statele pe care le reprezintă cât şi proiecţiile pentru viitor. 

Aşa cum era de aşteptat, dezbaterile au fost dominate de către preşedinţii Rusiei şi Chinei. Numitorul comun al acestora a fost lungul şir de critici asupra politicilor economice actuale ale SUA şi efectele negative pe care acestea le au pentru de economia mondială.

Vladimir Putin a subliniat de la început poziţia Rusiei de putere globală, aducând ca argumente dimensiunea, istoria, cultura, potenţialul uman şi oportunităţile economice, ceea ce duce la concluzia că Rusia „nu poate fi în afara agendelor naţionale, regionale sau globale”. 

Analizând sistemul de relaţii economice internaţionale, liderul de la Moscova consideră că deşi actualul sistem a dus în perioada 2011 şi 2017 la o creştere economică medie anuală  de 2,8 %, acesta este într-o criză de concept şi trebuie schimbat.

În prezentarea realizată de liderul rus, după încheierea Războiului Rece, a început un proces agresiv de globalizare bazat pe principiile liberalismului de tip occidental. Succesul său s-a datorat, în primul rând, deschiderii pieţelor din statele est europene şi din spaţiul fostei Uniuni Sovietice. Aceasta a făcut ca aceste state să renunţe la produsele fabricate în ţările lor şi să importe din Occident, ceea ce a dus la sărăcirea lor. Acelaşi fenomen s-a produs şi în alte zone ale lumii. Aceasta a durat până în anul 2007 când capacitatea de absorbţie a acestor pieţe a scăzut. Atunci, conform cu afirmaţiile liderului rus, a apărut criza mondială din 2008-2009. Aceasta a lovit, în primul rând, statele bogate care au trebuit să încerce să-şi ajusteze politicile economice interne într-o manieră necoordonată prin intermediul  organismelor internaţionale, şi ele ineficiente. De această situaţie au profitat statele mici, emergente, ale căror ritmuri de creştere economică au depăşit considerabil pe cale ale statelor dezvoltate. Era evident că soluţiile date de relaţiile economice ce funcţionau pe principiile globalizării nu mai erau eficiente şi trebuiau găsite noi forme ale acestor relaţii.

Faptul că statele mari erau cele afectate, se poate observa şi din cifrele Băncii Mondiale care arată că în ultimii 30 de ani contribuţia statelor dezvoltate la Produsul Intern Brut Global a scăzut de la 58% la 40% iar al statelor G7 a scăzut de la 46% la 30%.

Din dorinţa de a sublinia modul în care statele occidentale încearcă să zădărnicească evoluţia statelor sărace, Putin vine cu un exemplu care dezvăluie intenţiile de a duce argumentarea către interesele naţionale ale Rusiei, dând ca exemplu proiectul Nord Stream 2 care ar “ajuta” statele europene fără a vorbi însă de faptul că acesta ar face ca aceste state să devină dependente energetic de Rusia.

Pentru că în acelaşi panel cu Putin era prezent şi preşedintele Chinei, liderul de la Moscova aduce un alt argument privind  impunerea intereselor statelor bogate: proiectul Huawei blocat de unele state occidentale europene din motive, nu suficient dovedite, de securitate. El consideră acest conflict comercial ca “prima formă de război tehnologic” din perioada actuală. În acest context se face afirmaţia că pentru stabilitatea globală este esenţială cooperarea dintre Rusia şi China. Protecţionismul statelor occidentale ca şi egocentrismul SUA care îşi extind propria jurisdicţie economică la scară globală, vor duce, conform aprecierilor lui Putin, la un lung şi fără de sfârşit şir de războaie ale comerţului între statele lumii.

În intervenţia sa, Xi Jinping consideră Rusia ca pe un partener strategic cu care China cooperează în domeniul dezvoltării sustenabile şi al energiei verzi şi reciclabile. În domeniul  inovării digitale , China este gata să " pună la dispoziţia tuturor partenerilor săi realizările tehnologice şi cele de know-how din domeniul tehnologiei 5G ".

Vorbind despre noua ordine în ceea ce privesc relaţiile economice internaţionale, liderul de la Moscova vede ca posibile două scenarii în evoluţia acestora:

Primul scenariu se referă la păstrarea sistemului de schimburi economice şi cooperare economică bazată, în continuare pe principiile globalizării, care ar duce la eşec. Pentru evitarea acestui eşec statele dezvoltate ale lumii ar impune legi şi mecanisme administrative şi judiciare care să avantajeze statele influente, autoare, în fapt, ale acestor reglementări. Acest mod de lucru este, conform argumentelor enumerate de Putin, aplicat în prezent de SUA. De altfel, liderul rus aminteşte că a avertizat asupra acestui fenomen în binecunoscuta sa cuvântare la Conferinţa de la Munchen din 2007.

Cel de-al doilea scenariu se referă la fragmentarea economică a lumii în care egoismul statelor atinge proporţii catastrofice ce duc la războaie ale comerţului şi în final la distrugerea statelor inclusiv prin conflicte militare.

În faţa a două variante de neacceptat, Putin vine cu o soluţie ce are la bază principiul suveranităţii statelor, cel al dreptului necondiţionat aş fiecărei ţări de a-şi hotărî propria cale de dezvoltare şi responsabilitatea statelor pentru o dezvoltare sustenabilă universală şi nu doar a propriei ţări.

În locul impunerii unor dogme care nu au nimic comun cu interesele naţionale, Putin propune ca singurele elemente obligatorii să fie: armonizarea intereselor economice naţionale, principiul lucrului în echipă, competiţia şi cooperarea între state cu modele de dezvoltare individuale, cu particularităţi şi interese proprii.  Aceste deziderate ar putea fi atinse, susţine Putin, prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Comerţului, dar cu o noua mentalitate şi organizare.    În cadrul acesteia ar putea funcţiona o bază de date internaţională, cu bune practici şi proiecte de dezvoltare.

În dezvoltarea actuală a statelor, liderul rus consideră că dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei este esenţială. Pe plan internaţional aceasta ar trebui să unească statele şi să ducă la colaborare şi nu la secretomanie şi concurenţă acerbă. Pe plan naţional Putin propune parteneriate publice private în domeniul cercetării şi dezvoltării. El dă ca exemplu Rusia, unde a început cooperarea unor companii private cu statul în domeniul inteligenţei artificiale, tehnologiilor cuantice, tehnologiilor genomurilor în medicină, etc. La aceste programe ar urma să participe alături de entităţi ale statului, companii private ca Sberbank, Rostec, Rosatom, RJD (caile ferate ruse), Gazprom, Rosneft, Rosseti, Transneft şi altele.

În prezentarea sa, Vladimir Putin acuză SUA de folosirea dolarului ca mijloc de atingere a scopurilor sale politice, exercitând presiuni financiare asupra altor ţări. El solicită organizaţiilor financiare ale lumii să se adapteze schimbărilor din economia mondială şi să reducă importanţa dolarului american ca mijloc de evaluare a evoluţiei economice a statelor. SUA poate creşte sau scădea oricând valoarea acestei valute, în felul acesta modificând poziţionarea statelor pe piaţa mondială.

Cuvântarea lui  Putin la Forumul Economic de la Sankt Petersburg poate fi considerată ca fiind cea mai agresivă critică a sistemului actual de relaţii internaţionale. Soluţiile prezentate de liderul de la Moscova sunt însă utopice, ele mustind încă a idei comuniste dominate de un idealism care nu are legătură cu modul actual, pragmatic, de dezvoltare a relaţiilor internaţionale. Lumea actuală, bazată pe concurenţă şi competitivitate, nu-şi permite să aplice comunismul economic cu faţă umană într-un mariaj stat-privat propus de Putin.

Faptul că cele două prelegeri care au dominat Forumul Economic au fost rostite cu liderii Rusiei şi Chinei pe acelaşi podium au creat imaginea unei convergenţe ideologice în domeniul economic, şefii celor două puternice state ale lumii declarând, de mai multe ori, că sunt parteneri strategici. Soluţiile pe care aceştia le-au prezentat au un rol important într-o noua ordine economică internaţională însă ele încearcă mai degrabă să prezinte idei şi mijloace de contracarare a expansiunii economice pragmatice a SUA şi a liberalismului european decât să vină cu soluţii general valabile. 

Prezenţa celor doi lideri mondiali unul lângă celălalt care-şi susţin reciproc ideile privind ţinta comună, SUA, poate să aibă valoarea simbolică a unui nou început în relaţiile Rusia-China şi constituirea unui nou pol economic şi politic redutabil.