Forumul economic de la Davos – Globalizare 4.0

În perioada 22-25 ianuarie 2019 vor avea loc la Davos, Elveţia, lucrările Forumului Economic Mondial. În acest an, tema prestigioasei manifestări va fi: „Globalizarea 4.0: configurarea unei arhitecturi globale pentru cea de a patra revoluţie industrială”. Vor fi dezbătute aspecte legate de noua ordine economică mondială în cadrul procesului de globalizare a efectelor celei de a patra revoluţii industriale a lumii. Se vor căuta soluţii pentru a evita greşelile trecutului care au condus la creşterea decalajelor economice dintre state şi la apariţia sentimentelor de neîncredere în funcţionarea mecanismelor economice globale sau în beneficiile integrării. Consecinţele se regăsesc astăzi peste tot în lume, sub formă de mişcări antiglobalizare, a naţionalismului radical şi populismului iliberal.

Davos este un mic oraş în Elveţia cu o populaţie de aproximativ 11.000 de locuitori. Oraşul este situat în cantonul Graubünden. Începând cu anul 1971, în fiecare an, aici are loc Forumul Economic Mondial, unde se dezbat probleme economice majore ce permit înţelegerea evoluţiei actuale şi viitoare a lumii.

În acest an, întâlnirea la nivel înalt va avea loc în perioada 22 – 25 ianuarie. Vor fi prezenţi în jur de 3.000 de reprezentanţi din domeniul afacerilor, instituţiilor guvernamentale, societăţii civile, al mediilor academice, artă,  cultură şi media. Au fost invitaţi şi au confirmat participarea şefi de state şi de guverne precum şi alte personalităţi marcante ale societăţii contemporane. Printre acestea s-ar putea menţiona primul ministru al Japoniei, Shinzo Abe, cancelarul german, Angela Merkel, prinţul William al Marii Britanii, primul ministru al Noii Zeelande, Jacinda Ardern, primul ministru italian, Giuseppe Conte, primul ministru al Spaniei,  Pedro Sanchez, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, vicepreşedintele Chinei, Wang Qishan, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, şi alţii.

Lista participanţilor ce reprezintă figurile marcante ale lumii afacerilor, dar şi  reprezentanţi ai marilor corporaţii, este deschisă de Bill Gates, proprietarul Microsoft.

Din păcate, nu vor participa o serie de lideri care ar fi trebuit să explice deciziile economice luate în anul 2018 ca şi intenţiile pe termen mediu şi lung. Donald Trump, care era aşteptat să vină însoţit de 5 demnitari, printre care şi şeful Trezoreriei (ministrul de finanţe), a anunţat că nu va putea sosi, în contextul blocajului instituţiilor federale, determinat chiar de el, în chestiunea aprobării bugetului pentru ridicarea zidului de la frontiera cu Mexicul şi, în consecinţă, nu are finanţare pentru deplasare. Theresa May nu va putea participa întrucât, din cauza Brexitului, situaţia la Londra este tensionată şi nu poate lipsi.

Emmanuel Macron va rămâne la Paris pentru a încerca să găsească soluţii pentru starea de tensiune legată de protestele „vestelor galbene”. Vladimir Putin nu a confirmat încă participarea, dar nu este exclus să apară într-un final. Se conturează, astfel, absenţa actorilor cheie care au construit actualul sistem internaţional la finele celui de-al Doilea Război Mondial şi care astăzi se regăsesc în centrul celor mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în ultimele trei sferturi de veac.

Tema forumului din acest an este: „Globalizarea 4.0: configurarea unei arhitecturi globale pentru cea de a  patra revoluţie industrială”.

Cea de a treia revoluţie industrială, supranumită şi revoluţia digitală şi-a epuizat resursele în statele dezvoltate ale lumii. Aici a apărut şi se dezvoltă deja cea de a patra revoluţie industrială a cărei esenţă este introducerea în utilizarea cotidiană a celor mai noi tehnologii, aşa cum sunt: inteligenţa artificială, calculatoarele cuantice, imprimantele 3D şi internetul lucrurilor (Internet of Things). Internetul lucrurilor este urmaşul lui Big Data şi reprezintă interacţiunile dintre dispozitivele inteligente singulare, interconectate prin infrastructura de internet actuală.

Forumul de la Davos din acest an va căuta să analizeze cât de bine sunt pregătite statele, corporaţiile şi comunităţile pentru a folosi noile oportunităţi legate de modul în care trăim, muncim şi interacţionăm.

Între globalism şi globalizare este o diferenţă clară: globalismul este o teorie care subliniază faptul că deciziile economice ale unui stat nu pot fi luate decât în conexiune cu alte state şi de aici interesele unui stat nu pot fi considerate decât conexate cu cele ale altor state. În timp ce globalismul este o teorie, globalizarea este o acţiune aliniată acesteia.
Este evident faptul că actuala ordine mondială este depăşită. Ceea ce era considerat interes colectiv era, în esenţă, interesul

statelor puternice ale lumii. De aceea, globalizarea a dus la creşterea venitului global şi a dezvoltării mondiale, dar a creat, în acelaşi timp, decalaje uriaşe între state. Statele slabe au sărăcit sau, cel puţin, au stagnat, neputând ţine pasul cu cele puternice care au avut creşteri uriaşe care au generat egoismul specific multora dintre cei bogaţi nedispuşi să-i aştepte pe cei slabi să vină din urmă. Acest fenomen a creat uriaşe inechităţi. Pentru a se proteja, statele puternice tind să se asocieze între ele (Europa cu 2-3 viteze), în timp ce şi statele mai slabe din punct de vedere economic, la rândul lor se asociază (Iniţiativa celor trei mări).

Procesul de globalizare a avut câştigători şi pierzători. Câştigătorii sunt cunoscuţi de toată lumea, pierzătorii mai puţin. Statele care au avut de câştigat din acest proces au promis tuturor că globalizarea, în forma în care s-a aplicat, va duce la apariţia unui număr crescut de locuri de muncă şi mărirea salariilor. Acest lucru nu s-a întâmplat şi pentru naţiunile sărace ale lumii. De aceea a patra formă de globalizare trebuie să fie mult mai inclusivă.

Nemulţumirile apărute au dus la extinderea populismului şi la manifestările antiglobalizare. Ele se referă tocmai la aceste promisiuni nerespectate făcute de cei bogaţi celor săraci. Prăpastia dintre aceştia a crescut în ultimii ani. În forma în care s-a derulat, procesul de globalizare, considerat imoral, ameninţă acum însăşi ordinea liberală a lumii stimulând naţionalismul radical. 

“Globalizarea 4.0” presupune redefinirea acestui fenomen, simultan prin patru transformări majore:
• societăţile nu mai sunt dominate de multilateralism ci sunt caracterizate de “plurilateralism“;
• balanţa globală de putere s-a schimbat, de la unipolaritate la multipolaritate;
• schimbările ecologice care includ, dar nu se limitează doar la schimbările climatice, ameninţă dezvoltarea societăţii;
• cea de a patra revoluţie industrială introduce noi tehnologii cu o viteză şi la o scară nemaiîntâlnite în istorie.

Aceste noi tehnologii estompează liniile de demarcaţie dintre domeniile fizicii, digitale şi biologice. Evoluţiile tehnologice vor schimba modul de acţiune al indivizilor, companiilor şi guvernelor ducând la transformări societale de aceeaşi magnitudine ca şi precedentele revoluţii industriale.

Referitor la aceste aspecte, Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial, spune înainte de începerea Forumului din 2019: „Suntem doar la începutul Globalizării 4.0 şi total nepregătiţi în faţa magnitudinii schimbărilor cărora trebuie să le facem faţă. Încă abordăm procesul de globalizare cu o gândire veche. Nu va fi posibil să acţionăm cu reglementările şi instituţiile existente. Va trebui să le reproiectăm astfel încât să putem capitaliza abundenţa de noi oportunităţi care ne aşteaptă şi să evităm tipurile de blocaje care există astăzi“.

Pentru noul val al “Globalizării 4.0“ liderii trebuie să înveţe din vechile greşeli şi să construiască societăţi inclusive care să permită atât creşterea economică dar şi protejarea comunităţilor vulnerabile. De asemenea, aceasta trebuie să contribuie la remoralizarea modului de dezvoltare globală a lumii.

Provocările sunt uriaşe. Sunt state în etapa de trecere la cea de a patra revoluţie industrială a lumii, dar şi state abia la începutul celei de a treia revoluţii industriale, caracterizată de trecerea la digitalizarea statului, văzut ca instituţie centrală a sistemului internaţional de funcţionare al statelor. Aceste uriaşe decalaje sunt vulnerabilităţi ce pot duce la destabilizarea statelor ce participă la actuala transformare, aşa cum, de altfel istoria lumii a dovedit-o.

Forumul Economic de la Davos ar trebui să răspundă şi la o serie de riscuri economice la care statele trebuie să facă faţă în anul 2019. Pentru a evidenţia aceste riscuri centrul de cercetare The Conference Board a făcut un sondaj la care au participat 800 de directori executivi ai celor mai mari corporaţii din SUA, Europa, China, Japonia, America Latină şi din alte ţări.

Potrivit sondajului, riscul recesiunii este pus pe primul loc în China, Japonia şi America Latină. SUA pune acest risc pe locul 3 iar Europa pe locul 2. Se poate trage concluzia că în statele cu o evoluţie economică mai dinamică, pericolul recesiunii economice este perceput mai pregnant.

Riscul instabilităţii politice globale este pus pe primul loc în Europa şi Japonia, în timp ce SUA îl pune pe locul 6. Ca primă putere a lumii din punct de vedere al securităţii şi apărării, SUA nu se simte prea mult ameninţată de instabilităţile politice din lume. În schimb pune riscul atacurilor cibernetice pe primul loc, întrucât SUA a fost victimă a acestora. Toate celelalte ţări participante la sondaj plasează acest risc mai jos de locul 6. China consideră riscul legat de sistemele de comerţ pe locul 2 în timp ce SUA îl pune pe locul 4.

Pentru dirijarea discuţiilor către principalele probleme ale omenirii, înainte de începerea lucrărilor Forumului Economic de la Davos, a fost pusă la dispoziţia participanţilor lucrarea “Global Risk Report 2019“. Concluzia acestei lucrări este aceea că riscul crescut al confruntărilor politice dintre marile puteri ar putea duce la ignorarea altor riscuri la fel de mari cum ar fi schimbările climatice sau atacurile cibernetice.

În ce măsură vor fi menţionate şi comentate, de către liderii mondiali, aspectele menţionate mai sus urmează să vedem prin urmărirea evoluţiei Forumului Economic de la Davos.