Forţele speciale folosesc datele biometrice şi sursele online în activităţile pentru colectarea de informaţii

Camerele de supraveghere video cu recunoaştere facială, sistemele de control acces şi pontaj biometrice, camerele pentru recunoaşterea numerelor de înmatriculare, scanerele de amprentă, iris sau retină, înregistratoarele digitale de voce şi altele sunt dispozitive biometrice care pot fi şi inteligente şi care, interconectate prin intermediul Internetului Lucrurilor (Internet of Things - IoT)^[i], de exemplu, pot constitui surse (senzori) importante de informaţii în cadrul procesului şi pentru sistemele ISR.

Un dispozitiv biometric este un dispozitiv de identificare şi autentificare de securitate. Astfel de dispozitive folosesc metode automate de verificare sau recunoaştere a identităţii unei fiinţe vii pe baza unei caracteristici fiziologice sau comportamentale.

Aceste caracteristici constituie date biometrice şi pot include amprente digitale, structura feţei, modelul de iris, modelul de retină, amprentă vocală sau date ADN, putând fi utilizate în mod independent sau colectiv pentru identificarea biometrică. Ele sunt informaţii despre o anumită persoană, dar pot constitui şi o bază de stabilire a unei legături între o persoană şi o anumită informaţie.

Sunt bine cunoscute aplicaţiile acestor metode de verificare şi recunoaştere a identităţii în utilizarea documentelor de identitate personale, asigurarea securităţii pe aeroporturi, la trecerea frontierei, accesul şi pontajul angajaţilor în cadrul organizaţiilor guvernamentale sau al corporaţiilor, potenţialul folosirii acestor tehnologii emergente fiind foarte mare. Când vine vorba de aplicarea legii, însă, utilizarea respectivelor date biometrice prezintă riscuri specifice în ceea ce privește persoanele vizate și necesită măsuri de protecție suplimentare pentru protejarea drepturilor acestora.

Din câte ştiu, militarii americani din forţele pentru operaţii speciale (FOS) au utilizat dispozitive biometrice de înregistrare securizată a datelor biometrice tip SEEK II (un computer rigidizat prevăzut cu scanner de amprentă, cameră digitală şi scanner de iris încorporate) în teatrul de operaţii Afganistan şi se pare că şi pentru identificarea pozitivă a corpului lui Osama Bin Laden, după executarea operaţiei speciale de eliminare sau capturare, pe teritoriul Pakistanului, a celui mai căutat terorist de pe planetă. Dispozitivul este unul certificat de FBI pentru a lua, inclusiv, amprente rulate (degetul este rulat pe suprafaţa scannerului pentru a obţine o imprimare mai completă), pe lângă amprentele plate.

Deşi astfel de metode pot fi mai puţin predispuse la furt şi spargere decât utilizarea anumitor parole, ele rămân totuşi vulnerabile la hacking. Unele dispozitive de recunoaştere a feţei şi a irisului au fost păcălite de fotografii, amprente digitale pot fi colectate, replicate şi utilizate pentru a înşela scanerele de amprentă, iar, mai recent, grupuri infracţionale au început să folosească inteligenţa artificială pentru a replica amprentele vocale în scopul deturnării şi furtului de fonduri financiare.

Se pare că, împreună cu bazele de date în care sunt stocate, aceste informaţii pot fi şi manipulate, mai ales că metoda de potrivire a profilului unui individ cu datele existente într-o bază de date este una statistică. Iar în lipsa unui cadru legal adecvat şi a unor politici şi proceduri agreate în scopul protejării datelor biometrice împotriva utilizării neconforme sau abuzului, acest lucru poate ridica evident întrebări şi preocupări din punct de vedere al recunoaşterii legale a autenticităţii identificării unui anumit individ.

Cum pot datele biometrice sau activitatea online să contribuie la identificarea unor elemente teroriste şi eficientizarea sprijinul cu informaţii al FOS?

În prevenirea şi combaterea terorismului în toate formele şi manifestările sale sau în lupta împotriva criminalităţii organizate, metodele biometrice, alături de alte metode de cercetare criminalistică îi pot ajuta în mod decisiv pe anchetatori, procurori sau analişti, după caz, în identificarea legăturilor dintre un anumit individ şi anumite activităţi, evenimente, locuri, obiecte, sau alte persoane de interes. Iar schimbul efectiv de date biometrice este vital pentru investigarea criminalităţii transfrontaliere şi pentru identificarea teroriştilor.

Conflictele asimetrice, războiul global împotriva terorismului, lupta împotriva criminalităţii organizate toate au schimbat priorităţile în colectarea de informaţii şi în desfăşurarea activităţii de intelligence, în general. În prezent, funcţii şi sisteme de colectare, prelucrare şi diseminare a informaţiilor precum cele ISR sunt utilizate pentru obţinerea de informaţii, supravegherea şi cercetarea teroriştilor, infractorilor, clanurilor, fanaticilor, elementelor de gherilă, micilor comunităţi, contrabandei şi traficului ilegal cu arme şi dispozitive explozive improvizate etc.

Terorismul rămâne în zilele noastre una din cele mai serioase ameninţări la adresa securităţii şi păcii globale, iar combaterea acesteia necesită eforturi colective la nivel naţional, regional şi internaţional pe baza respectării dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite. În acest sens, în decembrie 2017, în urma celei de-a 8148-a întâlniri, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia nr. 2396 prin care cheamă statele membre să dezvolte şi implementeze sisteme de colectare a datelor biometrice, care ar putea include amprente digitale, fotografii, recunoaşterea facială şi alte date biometrice de recunoaştere relevante, pentru a identifica în mod corespunzător şi responsabil teroriştii, inclusiv luptători terorişti străini, în conformitate cu legislaţia internă, internaţională, precum şi legea drepturilor omului.

Determinat să contribuie în continuare la îmbunătăţirea eficacităţii eforturilor colective de combatere a acestei ameninţări, Consiliul de Securitate ONU încurajează statele membre să facă schimb cu astfel de date biometrice în mod responsabil între statele membre, INTERPOL şi alte organisme internaţionale relevante, după caz şi în conformitate cu dreptul intern şi internaţional, să intensifice şi accelereze, în timp util, schimbul de informaţii operaţionale şi financiare relevante privind acţiuni sau mişcări şi tipare de mişcare (pattern of life) ale teroriştilor sau reţelelor teroriste.

Din punct de vedere al folosirii opţiunii militare în combaterea terorismului, pentru a asigura succesul operaţiilor speciale, spre exemplu al acţiunilor directe de interzicere, eliminare, capturare, recuperare a personalului, materialelor sau informaţiilor, este nevoie de un sprijin detaliat cu intelligence cât mai precis şi în timp util (actionable intelligence), care să le asigure FOS o înţelegere aprofundată a potenţialilor adversari, precum şi a mediului operaţional în care ei urmează să execute aceste operaţii.

Unicitatea sprijinului de intelligence pentru operaţiile speciale constă în actualitatea, autenticitatea, integritatea, cantitatea şi specificul informaţiilor furnizate şi se referă, după caz, inclusiv la colectarea, exploatarea şi diseminarea informaţiilor despre organizaţii teroriste, personal, bunuri în proprietatea şi la dispoziţia reţelelor teroriste şi activităţi ale acestora, cu ajutorul cărora FOS, în rol de braţ înarmat, să poată acţiona chirurgical şi, în cele din urmă, să obţină efectul aşteptat la ţinta desemnată sau de oportunitate.

În cazul ţintelor umane alocate în cadrul ”vânătoarei de oameni” (indivizi sau reţele teroriste/ insurgente) în operaţiile de combatere a terorismului sau de contrainsurgenţă, acest proces de management al ţintelor (targeting în literatura de specialitate NATO)^[ii] poate fi eficientizat inclusiv prin folosirea datelor biometrice sau a unor profile individuale , atât pentru identificarea pozitivă, localizarea, fixarea şi scoaterea din luptă a unei ţinte de importanţă strategică, cât şi în etapele de exploatare, analiză şi diseminare ale ciclului de targeting (Find Fix Finish Exploit Analyze Diseminate - F3EAD). Culegerea şi exploatarea datelor biometrice şi a activităţii online a persoanelor de interes (informaţii pe care oamenii le împărtăşesc despre interesele şi viaţa lor de zi cu zi) vor trebui să fie cuprinse în planurile de culegere a informaţiilor, de supraveghere şi recunoaştere.

Sesizând că oportunitatea de a obţine, analiza şi utiliza informaţii diseminate în mod voluntar în domeniul public se îmbunătăţeşte pe măsură ce viaţa oamenilor devine din ce în ce mai interconectată cu dispozitivele digitale, membri ai Universităţii Întrunită de Operaţii Speciale a SUA (Joint Special Operations University - JSOU) au început să se gândească la noi căi de a concepe sistemele şi funcţiunile ISR şi şi-au propus ca temă de cercetare, pentru anul 2020, printre multe altele, cea referitoare la ”Noua generaţie de Intelligence, Supraveghere şi Recunoaştere”.

Preocupări şi priorităţi ale FOS americane în domeniul culegerii, procesării şi diseminării informaţiilor

Ca şi în anii precedenţi, Universitatea Întrunită de Operaţii Speciale a SUA a publicat recent lista temelor de cercetare FOS pentru anul 2020.

Subiectele abordează priorităţile comandantului Comandamentului de Operaţii Speciale al SUA (US Special Operations Component Command - SOCOM) şi se axează pe modul în care confluenţa informaţiilor, tehnologiei şi inovaţiei (inteligenţă artificială, învăţare automată, operaţii informatice şi big data) ridică o serie de provocări importante şi afectează problemele comunităţii FOS. Ele au fost avizate, înainte de publicare, de către USSOCOM şi de către componentele de comandă a operaţiilor speciale din teatrele de operaţii pentru a se asigura că subiectele emergente au fost abordate.

Cele cinci priorităţi operaţionale ale comandantului USSOCOM sunt: competiţia şi asigurarea victoriei pentru naţiune; menţinerea şi îmbunătăţirea gradului de operativitate; inovarea pentru contracararea ameninţărilor viitoare; parteneriate avansate; consolidarea forţei şi a familiei.

Una din temele de cercetare principale din cadrul primei priorităţi ”Competiţia şi asigurarea victoriei pentru naţiune” este cea referitoare la ”Noua generaţie de ISR”. Specialiştii au observat că oamenii se auto-profilează în mod voluntar sau involuntar, îşi expun datele biometrice şi stabilesc tipare de comportament care, potenţial, pot fi expuse cu sau fără permisiunea lor (acordurile utilizatorului vs. hackingul). Această realitate modernă oferă noi posibilităţi de concepere  a ISR, la mai multe niveluri.

Este de aşteptat ca cercetătorii să exploreze şi să identifice doctrina, capabilităţile, tehnicile şi procedurile care vor duce la creşterea eficacităţii FOS, iar rezultatele cercetărilor să fie utilizate pentru a informa factorii de decizie, specialiştii militari şi, nu în ultimul rând, publicul cu privire la problemele şi provocările cu care se confruntă comunitatea FOS.

În cazul noilor tipuri de sisteme şi funcţii ISR printre întrebările la care se caută răspunsuri se regăsesc următoarele:

• În ce măsură analiza social media poate oferi date verificabile şi fiabile pentru măsurarea preferinţelor şi atitudinilor de la nivel operativ până la nivel strategic?
• Care sunt punctele slabe inerente în cazul dependenţei de social media ca indicator?
• Ce tipuri de analiză socio-culturală sunt necesare înainte de a utiliza analiza de social media pentru a înţelege datele?
• Cum ar putea recunoaşterea facială şi alţi indicatori biometrici să fie colectaţi şi potenţial utilizaţi pentru scopurile ISR, la nivelurile operativ şi tactic?
• Ce vulnerabilităţi ale dispozitivelor digitale biometrice pot afecta negativ FOS?
• Ce experienţe înlesnite cibernetic pot fi utilizate pentru a măsura sentimentele sau a servi drept indicatori pentru a măsura performanţă şi eficacitatea pe timpul strategiilor de întrebuinţare a FOS?
• Ce poate oferi Internet of Things în ceea ce priveşte detectarea tiparelor, tendinţelor,  preocupărilor şi a potenţialelor crize şi care ar fi limitările?
• Cum ar putea fi utilizate inteligenţa artificială şi învăţarea automată în funcţionarea ISR?

Metodele şi tehnicile de colectare şi exploatare a datelor biometrice, de colectare şi exploatare ulterioară a echipamentelor, a suporturilor media şi documentelor capturate pe timpul executării operaţiilor (Sensitive Site Exploitation), precum şi metodele şi tehnicile de cercetare criminalistică continuă să reprezinte tehnologii de interes pentru FOS ale SUA.

Este vorba despre tehnologii folosite pentru colectarea, analiza şi diseminarea diverşilor parametri fizici ce pot fi folosiţi în scopul identificării rapide (şi reduce rata alarmelor false) a personalului şi activităţilor din interiorul unui sit sensibil (locul de desfăşurare a operaţiei speciale specifice) prin exploatarea datelor personale, documentelor şi/ sau datelor în format electronic obţinute la faţa locului.

În loc de concluzii

Datele biometrice şi activitatea online pot deveni surse importante de informaţii pentru procesele de ISR derulate de către FOS.

Cu ceva timp în urmă actori nestatali precum firmele private Strategic Comunications Laboratories şi Cambridge Analytica au cules şi exploatat un număr foarte mare de informaţii despre utilizatorii reţelei de socializare Facebook pentru a crea profiluri pentru alegători şi a dezvolta aplicaţii software care să prezică şi influenţeze deciziile acestora atât pe timpul campaniei prezidenţială a lui Donald Trump, cât şi pe timpul campaniei pro-Brexit, fără acordul reţelei sociale. Alte firme precum Google, Apple sau Amazon colectează, procesează, iar unele chiar stochează în scopuri comerciale date de recunoaştere facială sau de recunoaştere a vocii (dispozitive şi software) şi, deşi beneficiarul unor astfel de opţiuni tehnice poate alege pur şi simplu să nu le activeze sau utilizeze, nimic nu garantează că datele personale intrate pe mâna unei terţe părţi, sau colectate în mod public (ex. camere de supraveghere) nu vor putea fi încărcate şi utilizate în scopuri maliţioase, de pildă. Sunt lucruri care stârnesc îngrijorare şi controverse.

În lipsa transparenţei şi reglementărilor însă, vulnerabilităţi şi riscuri de acest fel pot afecta negativ activitatea de sprijin cu intelligence a FOS şi pot compromite efectele operaţiilor speciale dacă acestea nu vor fi atent şi la timp identificate şi adresate, cât mai devreme, în procesele de planificare şi luare a deciziei.