14 decembrie 2019

Forţele pentru operaţii speciale române vor continua misiunile în teatrele de operaţii şi în anul 2020

Daniel Ilie

Chiar dacă FOS române traversează un proces important de modernizare şi adaptare a forţei la noile provocări de securitate legate de competiţia strategică, este în continuare benefic să-şi perfecţioneze abilităţile şi să acumuleze experienţă de luptă inclusiv în combaterea reţelelor teroriste şi în acordarea de asistenţă de securitate, în urma participării cu trupe la misiuni în teatrele de operaţii de ieri, de azi şi de mâine. Atât timp cât justificarea strategică şi disponibilitatea resurselor necesare susţinerii unui astfel de efort vor fi asigurate, nu cred să-i vedem pe toţi militarii români din FOS întorşi prea curând acasă. Din acest punct de vedere cred că anul 2020 va fi unul al continuităţii.

Sursă foto: SMAp

Mi-am exprimat, în numeroase rânduri, opinia că indiferent de percepţia generalizată asupra mediului de securitate global actual, caracterizat de revenirea competiţiei dintre marile puteri, ameninţarea terorismului ideologic transfrontalier pare să rămână de actualitate. Lucru pe care-l susţin în continuare.

Ştiu, mulţi se întreabă, mai mult sau mai puţin retoric, de ce, în această eră, România mai cheltuie resurse cu trimiterea militarilor români la misiuni în diferite teatre de operaţii (TO), în ”războaiele altora” zic ei, în loc să investească doar în pregătirea Armatei pentru a fi în măsură să răspundă la noile provocări de securitate şi apărare, acasă pe teritoriul ţării.

Am încercat să explic aici, de exemplu, cum cred eu că se justifică prezenţa militară a României în Afganistan şi cum ar trebui să privim importanţa strategică a acestui efort. Mai aminteam atunci că, de regulă, Forţele pentru operaţii speciale (FOS) sunt printre ultimile contingente naţionale care sunt repatriate din TO, iar că, spre exemplu, în cazul Afganistanului acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de anul 2020.

În cele ce urmează vă voi prezenta câteva din informaţiile factuale date recent publicităţii care mă fac să cred că, inclusiv FOS române vor menţine participarea la contribuţia României din diferite TO şi pe parcursul anului 2020. Da, ştiu şi că foarte mulţi analişti politico-militari pun la îndoială sau măcar sunt sceptici asupra multora dintre potenţialele efecte, rezultate sau consecinţe legate de evoluţia mediului de securitate şi a mijloacelor şi căilor prin care se pot obţine aceste efecte în domeniul securităţii şi apărării, chiar şi atunci când există fapte, evenimente, angajamente şi declaraţii oficiale. De altfel, absolut toţi sunt îndreptăţiţi să-şi pună întrebări, mai ales atunci când comportamentul unor anumiţi lideri de la nivel strategic nu este, uneori, unul tocmai normal şi previzibil, lăsând loc de interpretări şi speculaţii pe tema seriozităţii unor angajamente declarate. A se vedea recentul summit NATO din capitala Marii Britanii, Londra intens comentat în acest sens.

Să rămânem, însă, la fapte.

În România, la sfârşitul lunii noiembrie a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care, printre altele, a fost analizat şi aprobat ”Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2020”. Ce rezultă din prevederile acestui document?

În anul 2020 Armata României va putea participa la misiuni şi operaţii, în afara teritoriului statului român, cu 2.669 militari (2.126 militari vor participa efectiv, iar 543 militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin), reprezentând o creştere faţă de anul 2019 de 11,77% (deşi numărul celor dislocabile la ordin au scăzut cu 24,58%). În plus, Ministerul Afacerilor Interne va trimite la rândul său militari şi poliţişti la astfel de misiuni în număr total de 791.

Referitor la teatrele de operaţii, documentul revelează faptul că efortul principal rămâne, în continuare, participarea la operaţia NATO din Afganistan - Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi EUFOR ALTHEA, din teatrul de operaţii din Balcanii de Vest.

Cu siguranţă printre aceşti militari se vor afla la datorie în anul 2020 şi militari din FOS române care vor continua să instruiască, consilieze şi asiste membri ai Forţelor afgane speciale de securitate în cadrul Operaţiei NATO din Afganistan - RSM, membri ai Forţelor irakiene de securitate care au început să preia lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic (Daesh/ ISIS), probabil în cadrul Misiunii NATO din Irak (NMI) sau al Operaţiei Inherent Resolve din Irak, care vor executa sarcini în sprijinul păcii în cadrul misiunii NATO din Kosovo sau de căutare-salvare în cadrul Misiunii Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA).

Şi pentru că am amintit de operaţii NATO să vedem ce rezultă din Declaraţia de la Londra emisă de şefii de stat şi de guvern participanţi la şedinţa Consiliului Atlanticului de Nord din Londra din 3-4 decembrie 2019. Aceştia afirmă că în contextul în care Alianţa în întregul ei se confruntă cu ”ameninţări şi provocări distincte care provin din toate direcţiile strategice”, ”terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi”, promiţând fermitate în angajamentul lor în lupta împotriva terorismului şi că vor întreprinde, împreună, acţiuni şi mai hotărâte pentru a-l învinge. Referitor la Afganistan, liderii politici amintiţi şi-au reafirmat angajamentul pentru securitatea şi stabilitatea pe termen lung a acestei ţări. De altfel, NATO are de mulţi ani un parteneriat de durată încheiat cu Afganistanul pe care vrea să-l consolideze şi îmbunătăţească, prin dialog politic şi cooperare practică, în cadrul şi alături de Misiunea Resolute Support.

Mai mult, în conferinţa de presă susţinută de Secretarul General al NATO la finalul şedinţei Consiliului Atlanticului de Nord din Londra, acesta afirma că Alianţa va continua să fie prezentă în Afganistan, cu speranţa că procesul de pace va oferi, în cele din urmă, un acord credibil. ”Noi credem cu tărie că cea mai bună modalitate prin care NATO poate susţine eforturile de pace este instruirea, consilierea şi asistenţa Forţelor de securitate afgane, astfel încât talibanii să înţeleagă că nu vor câştiga niciodată pe câmpul de luptă”. Cu toate acestea, spune Secretarul General, NATO sprijină convorbirile de pace cu talibanii pentru că Alianţa crede într-o soluţie politică negociată în Afganistan.

În plus, ”NATO face parte din Coaliţia globală pentru înfrângerea ISIS. Şi tocmai am convenit un plan de acţiune cu privire la modul în care ne putem intensifica în continuare lupta împotriva terorismului. Şi misiunea noastră de instruire în Afganistan, misiunea noastră de instruire în Irak, sprijinul acordat Coaliţiei Globale, toate acestea se referă la lupta împotriva terorismului şi vom continua să facem asta”, a mai afirmat Jens Stoltenberg.

La nivelul militar strategic, liderii Comitetului Militar al NATO şi-au luat angajamente asemănătoare în ceea ce priveşte continuarea misiunilor NATO din Afganistan, Irak, Kosovo şi Marea Mediterană, de combatere a terorismului sau de menţinere a păcii şi de stabilizare. Evident că şi la nivel operativ structurile NATO care conduc aceste misiuni şi operaţii din teatrele de operaţii, precum Comandamentul Aliat Întrunit NATO - JFC de la Brunssum (Olanda) sau Comandamentul Aliat Întrunit NATO - JFC de la Napoli (Italia), pun în practică aceleaşi decizii stabilite la nivelul poltic şi militar strategic NATO.

Acestea sunt unele dintre informaţiile factuale care mă fac să cred că misiunile FOS române din teatrele de operaţii se vor prelungi şi pe parcursul anului 2020.

Şi asta chiar pe fondul posibilei reluări a convorbirilor de pace cu talibanii şi a unei eventuale reduceri a numărului de militari SUA în TO Afganistan, continuării misiunii non-combat a NATO de instruire şi consolidare a capabilităţilor de securitate şi apărare irakiene pentru a le ajuta în prevenirea reîntoarcerii organizaţiei Stat Islamic (Daesh/ ISIS), dar şi continuării misiunii NATO din Kosovo începută cu 20 de ani în urmă în scopul menţinerii unui mediu de securitate propice dezvoltării democratice şi durabile, asigurării libertăţii de mişcare pentru toţi cetăţenii din Kosovo şi facilitării integrării euro-atlantice a Balcanilor de Vest.

În ceea ce priveşte Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA), considerată a fi una din cele mai periculoase operaţii de menţinere a păcii, contribuţia militarilor români va continua până în luna octombrie 2020.

Efortul principal rămâne, în continuare, participarea la operaţia NATO din Afganistan - Resolute Support Mission (RSM) unde FOS române au dislocat un contingent important de militari care execută misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a în zone fierbinţi din estul ţării.

Reamintim că RSM  este o misiune non-combat, condusă de NATO, la care participă un număr de aproximativ de 17.000 militari şi civili din 39 de ţări (membre NATO, dar şi partenere), planificată, condusă şi executată cu scopul de a ajuta instituţiile şi forţele afgane de securitate şi apărare (responsabile începând cu ianuarie 2015 de asigurarea securităţii Afganistanului) în dezvoltarea, de o manieră sustenabilă, a capacităţilor de apărare şi securitate a cetăţenilor proprii.

Misiunea constă în instruirea, consilierea, asistenţa, finanţarea instituţiilor şi forţelor afgane de securitate şi apărare, precum şi în dezvoltarea, împreună cu Guvernul afgan, a unui parteneriat strategic durabil NATO-Afganistan. România are o contribuţie semnificativă fiind a şasea naţiune contributoare după numărul de militari dislocaţi în acest teatru de operaţii.

Începând cu anul 2006, România participă la eforturile de stabilizare şi reconstrucţie a Afganistanului, cu FOS care execută misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor naţionale speciale de apărare şi securitate afgane, mai precis a Forţelor speciale ale Poliţiei. Iar aceste capabilităţi afgane de forţe speciale, în special forţele de comando, care sunt în curs de sporire a numărului de unităţi, vor avea nevoie în continuare de instruire, consiliere şi asistenţă în procesul lor de operaţionalizare, pe care, FOS din AR o pot asigura, cu profesionalism, acumulând în acelaşi timp experienţă de teatru de operaţii care poate echivala cu mulţi ani de instruire în ţară, pe timp de pace.

Şi chiar dacă FOS române traversează un proces important de modernizare şi adaptare a forţei la noile provocări de securitate legate de competiţia strategică, este în continuare benefic să-şi perfecţioneze abilităţile şi să acumuleze experienţă de luptă inclusiv în combaterea reţelelor teroriste şi în acordarea de asistenţă de securitate, în urma participării cu trupe la misiuni în teatrele de operaţii de ieri, de azi şi de mâine. Atât timp cât justificarea strategică şi disponibilitatea resurselor necesare susţinerii unui astfel de efort vor fi asigurate, nu cred să-i vedem pe toţi militarii români din FOS întorşi prea curând acasă. Din acest punct de vedere cred că anul 2020 va fi unul al continuităţii.