01 aprilie 2019

Forţele pentru operaţii speciale la 15 ani de la intrarea României în NATO

Daniel Ilie

Sursă foto: Mediafax

Dacă ne referim la istoria modernă a Forţelor pentru operaţii speciale (FOS) din Armata României  (AR) trebuie să menţionăm că prima structură specializată de acest gen a fost operaţionalizată începând cu anul 2003, odată cu înfiinţarea Batalionului 1 Forţe Speciale ”Vulturii”, în subordinea administrativă a Statulul Major al Forţelor Terestre (SMFT), în garnizoana Târgu Mureş.

Înfiinţarea şi operaţionalizarea după modelul ”beretelor verzi” americane a unei astfel de structuri pe teritoriul României, în contextul schimbărilor ce se petrecuseră în mediul de securitate la nivel global, imediat după atacurile teroriste de pe teritoriul SUA din septembrie 2001, au fost decizii vizionare ale unor lideri politico-militari de la aceea vreme, precum regretatul general al Armatei române, Ioan Sorin.

Fascinanta şi totuşi scurta, încă, călătorie a FOS din AR umăr la umăr cu structurile similare din NATO începe în anul 2004. Era anul în care, în sprijinul guvernului elen, mai multe structuri de FOS europene asigurau planurile de contingenţă pentru garantarea securităţii Jocurilor Olimpice de Vară de la Atena, Grecia. O astfel de iniţiativă s-a dovedit a fi un catalizator a ceea ce mai târziu avea să devină conceptul ”Global Special Operations Forces”, reţeaua globală de FOS bazată pe un cadru comun al interoperabilităţii.

Odată cu accederea României la Alianţa nord atlantică, la sfârşitul lunii martie 2004, a continuat şi procesul profund de transformare-modernizare a Armatei României şi de adaptare a forţei la noile cerinţe de interoperabilitate afectând inclusiv FOS. Denumirea primei structuri de operaţii speciale din AR a fost schimbată în Batalionul 1 Operaţii Speciale “Vulturii” şi a început o etapă importantă în care FOS au derulat numeroase activităţi de instruire împreună cu structurile similare din armatele ţărilor membre ale NATO, militarii paricipând la exerciţii organizate atât în ţară cât şi în străinătate.

În perioada 2005-2008, în cadrul mecanismului integrat de planificare a apărării, pentru îndeplinirea noilor misiuni, obiectivelor şi angajamentelor asumate, România generează, dezvoltă şi menţine un set unic de capabilităţi. Printre acestea şi structuri capabile să execute operaţii speciale în mediile terestru, maritim şi aerian.

În mai 2005 este înfiinţată o structură dedicată pregătirii, instruirii specifice şi certificării operatorilor de FOS ce trebuiau să încadreze noile capabilităţi de elită ale AR. Este vorba de Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale “General-maior Grigore Baştan” creată prin transformarea Şcolii de Aplicaţie pentru Paraşutişti “General-maior Grigore Baştan”, din subordinea SMFT, dispusă în garnizoana Buzău şi transformată succesiv, în anul 2008, în Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale (CIOS) „General-maior Grigore Baştan”, subordonat Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă “Mihai Viteazul” din Piteşti, iar în 2016 în Centrul de instruire pentru ISR, paraşutişti, operaţii speciale şi JTAC (CIIPOJ) „General-maior Grigore Baştan”.

În aprilie 2006, în cadrul Centrului 39 Scafandri din subordinea Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), se înfiinţa Grupul Naval de Forţe pentru Operaţii Speciale (GNFOS, echivalentul românesc al US Navy SEAL), iar în acelaşi an România decide să participe la eforturile de stabilizare şi reconstrucţie a Afganistanului şi cu detaşamente de FOS care să execute misiuni luptă şi de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor naţionale de apărare şi securitate afgane, mai precis a Forţelor Speciale ale Poliţiei (structuri similare echipelor SWAT - Special Weapons and Tacics). Iniţial, participarea la misiunea din teatrul de operaţii (TO) Afganistan s-a desfăşurat sub umbrela Operaţiei Enduring Freedom (OEF).

2006 a fost şi anul în care, la Summit-ul NATO de la Riga, Letonia, şefii de state şi de guverne au aprobat Iniţiativa de Transformare a FOS din NATO. Astfel, la nivelul Alianţei a fost înfiinţat Centrul NATO de Coordonare a FOS (NATO SOF Coordination Center - NSCC) având Statele Unite ale Americii (SUA) ca naţiune cadru. Nu întâmplător, cel care a fost numit primul comandant al NSCC a fost Amiralul (acum în rezervă) William H. McRaven, omul care a coordonat raidul executat de US Navy SEAL Team Six pentru capturarea/ eliminarea celui mai căutat terorist de pe planetă, Osama bin Laden.

Din anul 2007 această structură de tip comandament, constituită şi care funcţionează pe bază de memorandum de înţelegere între naţiunile contributoare (printre care şi România), a fost dislocată la sediul SHAPE din Casteau, Belgia, cu misiunea de a facilita standardizarea, îmbunătăţirea echipării, instruirea, operarea şi, în general, interoperabilitatea FOS din statele membre. În cadrul acestui comandament, România a încadrat o funcţie de ofiţer de stat major trimiţând la post un ofiţer român de FOS care a îndeplinit şi un foarte important rol de ofiţer de legătură (Special Operations Liaison Officer -SOLO), pe timpul misiunii lui finalizându-se şi semnându-se, practic, şi memorandumul de înţelegere.

În acelaşi an, 2007, România certifica la NATO prima structură românească de FOS la dispoziţia Alianţei.

Un an mai târziu, în urma desfăşurării Summit-ului NATO de la Bucureşti din 2008, şefii de state şi de guverne agreau în declaraţia comună că ”Vom continua să îmbunătăţim capacitatea şi interoperabilitatea forţelor noastre de operaţii speciale. Cu sprijinul proceselor de planificare a apărării, vom spori eforturile noastre de a dezvolta şi furniza capabilităţile şi forţele potrivite, cu cea mai mare interoperabilitate practică şi standardizare.”

Dezvoltarea capabilităţilor a continuat astfel cu înfiinţarea în anul 2008 a Detaşamentului Căutare Salvare prin Luptă (DCSL) în subordinea Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA) şi, ca o consecinţă firească a evoluţiei către o structură de forţe cu caracter întrunit cu structuri terestre, navale şi aeriene, în luna noiembrie s-a înfiinţat Componenta de operaţii speciale, structură de conducere la nivel strategic, destinată să exercite conducerea operaţională asupra structurilor FOS aparţinând celor trei categorii de forţe ale armatei. În această perioadă FOS din AR participante la misiuni în TO Afganistan au trecut sub mandatul Misiunii International Security Assistance Force (ISAF) condusă de NATO, în compunerea ISAF SOF.

În anul 2009 Consiliul Nord Atlantic autoriza reorganizarea Centrului NATO de Coordonare a FOS într-un Comandament de FOS (NATO SOF Headquarters - NSHQ) care să fie în măsură să acopere o paletă mai largă de misiuni, printre care şi furnizarea unei Componente de Comandă a Operaţiilor Speciale - nucleu, în sprijinul unui comandament NATO dislocat. Între timp, FOS din AR începeau operaţionalizarea Regimentului 1 Operaţii Speciale prin subordonarea şi transformarea ulterioară a Batalionului 1 Operaţii Speciale “Vulturii”, Batalionului 60 Paraşutişti ”Băneasa-Otopeni” Buzău şi Batalionului 498 Paraşutişti ”Smaranda Brăescu” Bacău. La scurt timp militari din cadrul regimentului plecau în prima lor misiune din TO Kosovo.

În 2010 are loc tranziţia la Comandamentul NATO de FOS (NSHQ), iar în 2011 se înfiinţează Brigada 6 Operaţii Speciale „Mihai Viteazul” prin transformarea Regimentului 1 Operaţii Speciale. Cu această ocazie, batalioanele şi subunităţile din compunerea brigăzii au fost redenumite.

Anul 2012 vine cu o serie de iniţiative noi, prin decizia de participare a militarilor GNFOS la misiuni specifice în vestul Oceanului Indian, în cadrul Operaţiei Atalanta a Forţelor Navale ale Uniunii Europene de combatere a pirateriei somaleze, ambarcaţi la bordul fregatei SMFN „Regele Ferdinand”, precum şi prin sporirea contribuţiei FOS din AR la misiunea ISAF din Afganistan, până la valoarea de task-grup de operaţii speciale (Special Operations Task Group - SOTG). În acelaşi an, U.S. Special Operations Command Europe (SOCEUR), comandament american de operaţii speciale dislocat din anul 1967 în Panzer Kaserne, Stuttgart, Germania a înfiinţat un post permanent de ofiţer de legătură operaţii speciale în România, în cadrul acţiunilor de sprijine a dezvoltării capabilităţilor de FOS din AR.

Începutul anului 2015 marchează trecerea de la Misiunea ISAF la Misiunea de consiliere Resolute Support condusă de NATO în TO Afganistan şi modificarea pe cale de consecinţă a contribuţiei FOS din AR la un grup de consilieri operaţii speciale (Special Operations Advisory Group - SOTG). În acelaşi an România înfiinţează un post permanent de ofiţer de legătură operaţii speciale la Comandamentul de Operaţii Speciale al SUA, US Special Operations Command (USSOCOM) din Tampa, Florida, SUA.

În anul 2016, ca urmare a schimbărilor semnificative produse în mediul de securitate din zona de interes a României, decidenţii militari iniţiază procesul de planificare a modernizării şi adaptării forţei la noile provocări, iar din anul 2017 începe transformarea FOS din AR.

Tot în acest an militarii GNFOS încep participarea la misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a unor structuri militare din ţări partenere în Dialogul Mediteranean al Alianţei, în cadrul unui element de comandă al Comandamentului NATO de Operaţii Speciale, participant la Operaţia NATO de securitate maritimă Sea Guardian, din Marea Mediterană. De asemenea, în luna mai 2017 România adera, prin reprezentanţii FOS din AR, la Centrul Internaţional de Operaţii Speciale (International Special Training Centre - ISTC) dislocat în Staufer Kaserne, Pfullendorf, Germania unde urma să încadreze un post permanent de instructor.

Anul 2018 a marcat, practic, primele acţiuni concrete din planul de modernizare a FOS, ca parte a ”Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea AR până în anul 2026 și în perspectivă”, prin înfiinţarea în luna martie a Comandamentul Forţelor pentru Operaţii Speciale, structura de comandă-control prin care şeful Statului Major al Apărării exercită conducera tuturor structurilor de FOS din AR şi în subordinea căruia, în luna iunie a fost creată Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale (SAFOS). S-a început astfel implementarea unui proiect de organizare şi desfăşurare, pe teritoriul României, a unui curs de calificare forţe speciale similar celui de formare iniţială necesar accesului în structurile ”beretelor verzi” ale SUA.

Şi recrutarea în vederea calificării şi ulterior încadrării în structurile FOS din AR continuă SAFOS fiind în această perioadă, potrivit anunţului de pe pagina de facebook, în proces de recrutare pentru 2019-2020 pe filieră indirectă în scopul completării deficitelor  de încadrare cu personal în procesul de modernizare şi adaptare a forţei la noile provocări de securitate şi apărare.

Structura de forţe în ansamblul ei a fost transformată şi reorganizată, unele unităţi şi subunităţi au fost desfiinţate, altele au primit misiuni noi fiind re-configurate şi redenumite, iar toate au fost resubordonate CFOS. Astfel, pe lângă comandamentul dedicat, FOS din AR au azi în compunere structuri luptătoare (operaţii speciale şi comando), structuri de sprijin de luptă, structuri de sprijin logistic, structuri de educaţie şi instrucţie. Participarea militarilor din toate structurile FOS la misiuni în teatrele de operaţii, inclusiv TO Irak, a continuat.

În procesul de asigurare a interoperabilităţii cu structuri similare din NATO, FOS din AR şi-au adaptat concepţia de organizare, instruire, echipare şi întrebuinţare în luptă, au adoptat noi standarde, s-au instruit în comun cu structuri similare ale membrilor de alianţă sau ţărilor partenere, au căpătat experienţă de misiuni reale executate în teatrele de operaţii, şi-au adaptat pe cale de consecinţă, modul de planificare, executare şi evaluare a operaţiilor speciale, tehnicile, tacticile şi procedurile, şi-au îmbunătăţit gradul de înzestrare cu echipamente, armamente şi tehnologii de ultimă oră, s-au achitat cu succes de sarcinile încredinţate, şi-au câştigat un renume în cadrul Alianţei, dar, mai presus de toate, continuă să-şi perfecţioneze resursa umană în condiţiile schimbărilor rapide ale mediului securitar şi societăţii actuale. Nu-i rău!

Nivelul pe care l-au atins azi FOS din AR a presupus viziune, determinare, investiţii importante şi susţinute de resurse de toate felurile, dar mai presus de toate, sacrificii şi importante jertfe de sânge. Despre nivelul atins de FOS din AR a vorbit actualul comandant al NSHQ, viceamiralul (SUA) Colin Kilrain pe parcursul vizitei sale din 2018 din România, exprimându-şi aprecierea pentru excelentele relaţii de cooperare existente între acestea şi structurile similare din NATO şi SUA.

Renumele de care se bucură azi FOS din AR în reţeaua globală de FOS a fost câştigat cu multe sacrificii şi imense jertfe. Şi pentru că, din nefericire, mai sunt doar câteva zile până când se împlinesc 10 ani de la data fatidică în care FOS din AR dădea prima jertfă de sânge pe teritoriu străin, în teatrul de operaţii Afganistan, voi aminti ziua de 31.03.2019, Duminica Sfintei Cruci, spre aducere aminte şi cinstirea memoriei, pe cei cinci eroi ai Forţelor pentru Operaţii Speciale din Armata României căzuţi la datorie sub culorile Drapelului naţional: Mr. (PM) Petre Tiberius Marcel, Slt. (PM) Vasile Claudiu Popa, Slt. (PM) Adrian Postelnicu, Slt. (PM) Iulian Dumitrescu şi Slt. (PM) Adrian Vizireanu.

Pe lângă aceştia, pentru că procesul de instruire şi pregătire în vederea participării ulterioare la misiuni, operaţii şi în luptă este unul foarte greu, solicitant şi care implică riscuri fizice şi psihice majore pentru operatorii care au ales să-şi servească ţara în cadrul structurilor de elită din AR, alţi 10 destoinici tineri militari şi-au dat viaţa pe timpul activităţilor de instrucţie, pe teritoriul naţional.

La 15 ani distanţă de la aderarea României în NATO, FOS continuă să se transforme astfel încât să devină în final acea componentă specializată a AR, de reacţie rapidă, de nivel strategic, cu structuri terestre, navale şi aeriene dedicate, instruită şi dotată pentru executarea misiunilor specifice şi care va avea un rol determinant, strategic în contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii şi apărării României, indiferent de felul acestora, clasice, asimetrice, sau hibride.