16 octombrie 2018

Forţele pentru Operaţii Speciale în câmpul de luptă modern

Daniel Ilie

Sursă foto: Free Stock Image

Big Data, Cloud Computing, Data Mining, Machine Learning, Intelligence, Predictive Analytics şi Forţe pentru operaţii speciale - doar expresii bombastice, sau diferenţa dintre succes şi eşec în operaţiile speciale?

Ideea de a aborda subiectul ce urmează mi-a venit în urma unui comentariu făcut de unul dintre cititorii MAS la articolul publicat sub titlul ”Este contracararea ameninţărilor hibride o sarcină a Forţelor pentru operaţii speciale (FOS)?” . Cititorul respectiv recomanda ca aceste capabilităţi de elită să se specializeze, printre altele, pe ”predictive intelligence”.

Prin natura lor, operaţiile speciale necesită, în general, un sprijin de ”intelligence” (informaţii) mai detaliat decât cel necesar forţelor convenţionale, care să cuprindă informaţii amănunţite referitoare la dinamica dimensiunilor politică, militară, economică, socială şi culturală ale zonei operaţionale.

Dar ce înseamnă termenii ”intelligence” şi ”predictive intelligence”?

Intelligence

Deşi termenul de ”intelligence” este larg folosit în comunitatea NATO, organizaţie la care ne raportăm când vine vorba de standardele de performanţă pe care FOS din Armata României (AR) trebuie să le îndeplinească, acesta nu are, încă, o traducere precisă în limba română, specialiştii din domeniu utilizând-ul pe scară largă ca atare. Simplu spus, intelligence-ul reprezintă, de fapt, totalitatea activităţilor (culegere, procesare, fuziune, analiză, evaluare, interpretare, diseminare) ce pot genera date şi informaţii (multisursă - OSINT , HUMINT , IMINT , SIGINT ) prelucrate cognitiv care, la un moment dat, vor fi utilizate de către planificatorii şi decidenţii politico-militari, ca produse analitice, în procesul de luare a deciziilor, conform nevoilor acestora. Cunoscute ca cerinţe de informaţii, acestea declanşează ciclul de intelligence - planificarea, colectarea, procesarea, analiza şi diseminarea produselor de intelligence.

Pentru FOS, intelligence-ul (folosit şi sub denumirea de informaţii) este disciplina care valorifică multiple metode de culegere şi analiză a informaţiilor pentru sprijinul planificatorilor şi comandanţilor în cadrul proceselor de planificare, de luare a deciziei şi de execuţie a operaţiilor speciale. În acest scop, FOS au nevoie de o înţelegere profundă, atât a adversarului cât şi a mediului operaţional în care operatorii urmează să execute misiuni specifice.

Din experienţa proprie căpătată pe timpul participării la misiuni în teatrele de operaţii, cât şi pe timpul participării la exerciţii, sau la procesul de instruire, ştiu că FOS au nevoie stringentă şi sunt sprijinite de structuri de informaţii dedicate, sau în sprijin, cu aşa numita ”actionable intelligence”. Acestea sunt acele informaţii critice cu un grad acceptabil de certitudine, cu valabilitate pe termen limitat şi care, furnizate în timp scurt şi oportun, contribuie decisiv la succesul operaţiilor speciale planificate şi executate, de exemplu, pentru neutralizarea ţintelor/ obiectivelor de valoare strategică.

În mod natural, aceasta presupune diseminarea rapidă a informaţiilor, cu păstrarea secretului, conform procedurilor operaţionale şi principiilor ”need to know” şi ”need to share”, între structurile de la nivelurile operativ şi tactic, întrucât, de cele mai multe ori, există o relaţie de condiţionalitate între executarea cu succes (minimizarea riscurilor la adresa forţei, la adresa misiunii, minimizarea sau eliminarea efectelor colaterale şi maximizarea efectului la ţintă) a operaţiilor speciale şi furnizarea de ”actionable intelligence”.

Predictive intelligence

Revenind la termenul folosit de cititorul nostru şi anume ”predictive intelligence”, se pare că acesta este folosit, în principal, în business la elaborarea tehnicilor de marketing, iar deseori termenul este utilizat în mod interschimbabil cu ”predictive analytics” - analiza (statistică) predictivă. Potrivit lui Charles Nyce, Director senior al Institutului American de Resurse ale Cunoaşterii, analiza predictivă  este un termen general care descrie o varietate de tehnici statistice şi analitice utilizate pentru a dezvolta modele care prezic evenimente viitoare sau comportamente.

Tehnologiile actuale de analiză predictivă folosesc procesele de analiză, interpretare şi răspuns, colectând şi analizând datele (istorice, sau/ şi actuale) referitoare la comportamente, disponibile inclusiv online (din surse deschise OSINT), pe care le interpretează automat utilizând o serie de algoritmi sofisticaţi (automated machine learning - practic inteligenţă artificială). Cu astfel de unelte, analiştii de informaţii FOS pot determina relaţiile dintre date, trendurile, sau tiparele de comportament al unor actori/ indivizi care pot face obiectul supravegherii/ cercetării, cunoscute în operaţiile speciale sub termenul anglo-saxon de ”Patern of Life - PoL”.  Acestea pot prezice, cu un grad acceptabil de acurateţe, următorii paşi, sau următoarele acţiuni pe care un anumit individ, sau grup de indivizi aflaţi sub supraveghere le-ar putea întreprinde ulterior. Exploatarea datelor, proces cunoscut sub denumirea de ”Data Mining”, este parte a analizei predictive, iar dacă volumul datelor la dispoziţie este foarte mare, atunci putem spune că avem de-a face cu Big Data (expresie la modă, pe scurt explicată în cele ce urmează).

Fără astfel de produse de intelligence (informaţii furnizate în cadrul evaluării de fezabilitate şi în cadrul pachetului de ţinte) elaborarea concepţiei operaţiei este imposibil de realizat. Scopul acesteia este tocmai de a permite comandanţilor să decidă asupra celui mai bun mod (ales dintr-o multitudine de cursuri de acţiune) de a executa şi îndeplini misiunea cu succes de către FOS, asigurând în acelaşi timp, într-o oarecare măsură, şi legalitatea folosirii forţei în acţiunea militară.

Big Data şi cum pot tehnologiile de analiză să îmbunătăţească randamentul analiştilor de informaţii, în cadrul FOS?

În ultimii 15 ani reţelele de social media, precum şi alte capabilităţi de schimb de date şi informaţii prin INTERNET au luat o amploare deosebită ducând la creşterea exponenţială a cantităţii de informaţie publică disponibilă. Aşa cum am văzut, acum sursele deschise de intelligence (informaţii) tip OSINT au devenit un izvor nesecat de date şi informaţii care exploatate în mod inteligent pot contribui în mod decisiv la succesul operaţiilor speciale. Problema este că analiza şi prelucrarea de către factorul uman a uriaşei cantităţi de date şi informaţii depăşeşte limitele fizice ale acestuia. Logic, activităţile de ”intelligence” bazate pe analiza statistică automată a cantităţii mari de date (Big Data) reprezintă o soluţie la această problemă.

Ce reprezintă Big Data?

Deşi conceptul de Big Data (sună bombastic, nu-i aşa?) este unul foarte complex, el face referire, aşa cum sugerează şi denumirea, la un volum foarte mare de date (cu potenţial de creştere exponenţial), dar şi la alte dimensiuni ale managementul informaţiilor, cum ar fi viteza de procesare, sau felul acestora (baze de date, imagini, video etc.). Tehnologiile actuale permit accesul la date brute, generate de hardware, sau generate din web, iar pentru o eficientă gestionare a unui volum imens de astfel de date sunt utilizate soluţii tip baze de date nerelaţionale NoSQL, sau, mai recent cloud computing/ storage.

Evident, astfel de soluţii tehnologice, larg răspândite în analiza de business, uşurează munca analiştilor şi îmbunătăţesc, semnificativ, rigurozitatea procesului de luare a deciziei, inclusiv de către comandanţii militari în procesul de planificare a operaţiilor bazate pe informaţii. Ca un fapt divers, dar sugestiv, în ultimul timp atât Departamentul Securităţii Naţionale SUA, cât şi Pentagonul acordă o atenţie deosebită serviciilor de cloud computing / storage pentru care se pregăteşte să aloce un uriaş, dar şi intens discutat, buget de 10 miliarde USD!

Cum se adaptează capabilităţile de intelligence FOS la realităţile secolului XXI?

Pe timpul ultimei conferinţe anuale a celei mai mari comunităţi de informaţii, 2018 Department of Defense (DoD) Intelligence Information System (IIS) Worldwide Conference  (13 august, Omaha, Nebraska, SUA), Comandantul Comandamentului de Operaţii Speciale al SUA, Special Operations Command (SOCOM), General Raymond Thomas amintea de rolul informaţiilor în desfăşurarea conflictelor militare, necesitatea menţinerii avansului tehnologic pentru dominarea spaţiului de luptă, dar şi potenţialele riscuri pe care, astfel de tehnologii le implică. Acesta menţiona că adaptarea la recentele evoluţii în dezvoltarea reţelelor de social media ar putea însemna o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte modul în care analiştii de intelligence vor trebui să-şi îndeplinească atribuţiile. În loc ca aceştia să se concentreze exclusiv pe informaţii clasificate, informaţiile neclasificate ar trebui, de acum, să constituie noul punct de plecare. 

De asemenea, Thomas a amintit de viitorul potenţial al inteligenţei artificiale şi al proceselor de ”machine learning” de a îmbunătăţi viteza ciclului informaţional, permiţând analistului să se concentreze mai puţin pe sarcini de rutină, cum ar fi culegerea şi citirea rapoartelor, şi de a folosi timp mai mult pentru înţelegerea exactă a informaţiei.

El a anunţat mai multe măsuri de modernizare  menite să aducă Comandamentul de Operaţii Speciale al SUA în lumea de azi, caracterizată de explozia reţelelor digitale şi evoluţia exponenţială a datelor şi informaţiilor. Prima a fost înfiinţarea, în cadrul comandamentului, a unui compartiment / ofiţer responsabil de date. Această secţiune va fi responsabilă de administrarea datelor, elaborarea politicilor în domeniul datelor şi informaţiilor, precum şi de promovarea inteligenţei artificiale şi a proceselor de ”machine learning” în întregul comandament.

Din luna ianuarie 2019 va începe funcţionarea unei echipe de proiect cu abilităţi multidisciplinare (cross-functional) care a lucrat la un aşa numit proiect Intrepid Quest, care s-a concentrat, iniţial, pe obţinerea de informaţii de la actori terorişti nestatali, la nivel global. O dată cu înmulţirea informaţiilor disponibile în mod public, echipa a început să obţină o bună cunoaştere despre cum lideri extremişti violenţi exercită o influenţă asupra grupurilor vulnerabile la radicalizare, lucru mai puţin posibil prin exploatarea doar a informaţiilor clasificate.

Principalul obiectiv al echipei de proiect este să extindă accesul la informaţiile disponibile în mod public şi să producă aproximativ 80% din analizele sale, folosind informaţii neclasificate, restul muncii urmând a fi efectuată cu informaţii clasificate.

În plus, comandamentul va face din ce în ce mai mult apel la ştiinţă, spunea Thomas, dezvăluind că, deja, cercetători în domeniul datelor, militari, civili şi personal al unor contractori lucrează împreună cu operatori de FOS, în locurile de dispunere a acestora, ajutându-i să înţeleagă mai bine informaţiile în procesul de luare a deciziilor.

Ce ar trebui să facă FOS din AR?

Cum planificarea, executarea şi, mai ales, succesul operaţiilor speciale depind în mod crucial de informaţii cât mai certe şi furnizate în timp oportun, evident analizate şi interpretate în mod corespunzător, FOS din AR trebuie, de asemenea, să îşi adapteze capabilităţile la realităţile actuale determinate de revoluţia informaţională.

Adaptarea trebuie să urmărească realizarea/ modernizarea capabilităţilor adecvate specificului operaţiilor speciale în contextul mai larg al ”Concepţiei privind conducerea structurii de forţe a Armatei României, prin dezvoltarea unui sistem de comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii, supraveghere şi recunoaştere (C4ISR) şi a capabilităţilor de apărare cibernetică” şi trebuie să aibă în vedere toate aspectele legate de doctrină, organizare, instruire, echipamente, leadership şi educaţie, personal, facilităţi/ infrastructură, precum şi interoperabilitate cu celelalte structuri la nivel naţional, dar şi NATO. Elementele moderne C4ISR permit integrarea şi transmiterea informaţiilor primite de la senzori obţinându-se imaginea operaţională comună.

Adaptarea trebuie să plece de la simplu la complex, iar dacă aşa numitele soluţii comerciale Commercial Off The Shelf - COTS nu îndeplinesc în totalitate cerinţele operaţionale, trebuie dezvoltată colaborarea cu mediul academic, institutele de cercetare-dezvoltare şi reprezentanţii industriilor de profil pentru elaborarea unor algoritmi potriviţi nevoilor misiunii.

Provocările vor fi de a elabora nişte cerinţe operaţionale cât mai pertinente pentru crearea capabilităţii, dar, mai ales, într-o piaţă a muncii foarte competitivă, găsirea/ formarea şi retenţia specialiştilor necesari în condiţiile în care coloşi din domeniul tehnologiei informaţiilor sunt în mare nevoie de personal specializat. Şi, aici, este vorba de bonusuri salariale consistente, de oportunităţi de instruire avansată în institute de tehnologie care dispun de mijloace tehnice şi cunoaştere de ultimă oră, sau, măcar, în cazul unor astfel de sisteme militarizate, de oportunităţi imediate de avansare în carieră, stipulate foarte clar în politicile şi legislaţia de resurse umane. N-ar trebui să mire pe nimeni ca, într-un astfel de domeniu al tehnologiilor avansate, gradele de colonel, de exemplu, să fie obţinute undeva pe la începutul carierei militare.

Concluzie

FOS au acces la şi folosesc deja ”unelte” software şi hardware pentru analiza predictivă a datelor şi informaţiilor multi-sursă de care dispun, în misiunile pe care le execută în teatrele de operaţii. Pe timpul instruirii înainte de dislocare pentru misiune şi pe timpul participării la exerciţii naţionale şi multinaţionale, personalul care lucrează în structurile de intelligence se perfecţionează în utilizarea echipamentelor şi aplicaţiilor software avute la dispoziţie.

Pentru aceste capabilităţi de elită, diferenţa dintre o operaţie de succes şi una care eşuează este, de cele mai multe ori, o chestiune de acurateţe a intelligence-ului avut la dispoziţie. Operaţiile speciale au grade de complexitate diferite şi necesită informaţii adecvate. Nu este acelaşi lucru să planifici şi execuţi o misiune de acţiune directă pentru neutralizarea unei ţinte/ obiectiv, sau să încerci să recuperezi nişte civili ţinuţi ostateci de un anumit grup terorist, de exemplu.

Procesul actual de modernizare prin care trec FOS din AR este cel mai bun prilej de adaptare a capabilităţilor de intelligence proprii, sau dedicate la realităţile şi provocările actuale la adresa securităţii şi apărării naţionale.

 ///////

i)https://monitorulapararii.ro/este-contracararea-amenintarilor-hibride-o-sarcina-a-fortelor-pentru-operatii-speciale-1-5953
ii)  OSINT - Open Source Intelligence
iii)  HUMINT - Human Intelligence - covert intelligence-gathering by agents or others
iv)  IMINT - Imagery Intelligence
v)  SIGINT - Signals Intelligence
vi)  https://www.the-digital-insurer.com/wp-content/uploads/2013/12/78-Predictive-Modeling-White-Paper.pdf
vii)https://www.defenseone.com/technology/2018/08/someone-waging-secret-war-undermine-pentagons-huge-cloud-contract/150685/?oref=d-dontmiss
viii)  http://www.dia.mil/News/Articles/Article-View/Article/1601186/big-data-and-the-future-of-war/
ix)  https://www.c4isrnet.com/show-reporter/dodiis/2018/08/13/socom-to-begin-operating-more-in-the-open-source/

Raport Anual: Agenda de Securitate a anului 2018, pe scurt

Evenimente care au marcat anul 2018, pe diverse niveluri ale securității

  • National
  • European
  • Internațional