Forţele Armate ale Rusiei - între realizări, performanţe şi ambiţii (II)

În prima parte a acestui material au fost explorate priorităţile planificării strategice ruse privind dezvoltarea şi înzestrarea Forţelor Armate ale Rusiei (FAR) cu noi tipuri avansate de armamente. Folosind bilanţurile publice realizate de preşedintele Putin (1) şi ministrul său al apărării (2), continuăm cu prezentarea altor elemente semnificative care descriu rezultate şi performanţe înregistrate, precum şi proiecte mai ambiţioase ale organismului militar rus. 

Trebuie notat însă evenimentul geostrategic extrem de important produs între timp, cel al retragerii SUA din Tratatul INF privind rachetele cu rază mică şi medie de acţiune. Primele reacţii ale Kremlinului au indicat fără dubii nervozitatea cu care partea rusă ripostează, rămânând pe poziţiile de forţă şi confruntare cunoscute. În consecinţă, răspunsul rus anunţă măsuri simetrice, ceea ce sugerează că Moscova nu va schiţa în următoarele şase luni (cam cât durează procedura de ieşire a SUA din tratat) niciun gest politico-diplomatic de natură a facilita reintrarea părţilor în termenii tratatului.

De altfel, este greu de imaginat că ar exista vreun politician american capabil să creadă că, în actuala conjuntură a raporturilor politico-militare dintre SUA şi Rusia, preşedintele Putin ar putea accepta recunoaşterea vreunei încălcări a tratatului de către ţara sa. Moscova a reacţionat repede, ministrul apărării anunţând (3) primele măsuri pe care FAR le va lua în cooperare cu Complexul Militar Industrial rus. Acestea se referă la fabricarea în regim de urgenţă, cel târziu până la finalul anului 2020, a versiunilor pe platformă terestră ale complexului de rachete cu aripi cu distanţă mare de acţiune cu bazare navală ”Kalibr”, respectiv a sistemului de rachete hipersonice cu distanţă mare de acţiune. Statul Major General (SMG) va asigura prioritar finanţarea acestor două proiecte.

La numai două zile depărtare (06.02.2019), SMG a prezentat public un nou succes al testării (4) în condiţii experimentale de luptă a rachetei balistice intercontinentale RS-24 ”Yars”, instalată pe platformă mobilă (o rachetă de acest tip a fost lansată din cosmodromul Pleseţk şi a distrus ţinta stabilită în poligonul Kura din Peninsula Kamchatka).

Este simplu de imaginat că aceste tipuri de rachete vor fi dislocate ostentativ şi cu prioritate cât mai aproape de flancul estic al NATO (cel mai probabil în Crimeea şi Kaliningrad), cu toate consecinţele militare negative - previzibile de altfel, care decurg din aceasta pentru sistemul european de securitate, pentru apărarea colectivă şi în formulă naţională a statelor europene aliate, inclusiv pentru România. Acest lucru nu ar trebuie să inducă niciun fel de panică în rândul aliaţilor. Aşa cum se vede şi în acest material, Rusia luase deja startul într-o anticipată cursă a înarmării.    

Sarcină de bază a FAR - monitorizarea tuturor activităţilor militare ale NATO 

Ca să fie extrem de limpede pentru NATO şi toţi aliaţii, ministrul rus al apărării a declarat că nu a fost ignorată şi nici nu va fi lăsată neobservată vreo acţiune militară a Alianţei în vecinătatea apropiată de frontierele ruse. Rezultatele monitorizărilor sunt analizate sistematic în cele mai fine detalii, astfel încât FAR să poată trage concluziile necesare pentru perfecţionarea propriilor tactici şi trupe.

Astfel, în anul 2018, numărul zborurilor ruse de monitorizare şi cercetare pe direcţiile strategice (ruse) vest şi sud-vest a crescut cu 10%, monitorizându-se îndeaproape, uneori chiar ”la vedere”, toată activitatea militară a forţelor NATO în zonele date. Acţiunile militare ruse sunt complexe, toate deplasările şi a evoluţiile tactice ale platformelor militare occidentale fiind umărite (şi oricând este posibil, ”însoţite”) în aer şi/sau pe mare, inclusiv în acvatoriul şi în spaţiul aerian al Mării Negre. Procedurile ruse prevăd obstrucţionarea şi, în esenţă, interzicerea (A2/AD) oricăror activităţi militare ale NATO şi în mod particular ale SUA în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică sau Marea Nordului.

În unele situaţii, sunt produse interferenţe planificate ale forţelor ruse în exerciţiile militare aliate, executându-se un fel de ”contra-aplicaţii” militare. Prin aceasta, FAR antrenează în regim activ forţele proprii, aplicând diverse tactici (de regulă acţiuni militare de apărare, urmate de acţiuni ofensive/contraofensive), cu plierea pe scenariile exerciţiilor concrete ”în teren” ale forţelor aliate. Acţiunile militare ruse comportă un grad mare de pericol, în sensul că acestea au potenţialul de a ocaziona incidente sau ciocniri militare accidentale, chiar frontale ale părţilor, cu probabilitate ridicată de escaladare militară ulterioară.   

Pe de altă parte, FAR monitorizează cu atenţie dezvoltarea infrastructurilor militare ale NATO, în special ale SUA, în proximitatea frontierelor Rusiei. Strategii ruşi consideră că SUA au dezvoltat noi formule de a-şi asigura superioritatea în plan militar începând din partea a doua a anului trecut, odată cu dezvoltarea noii categorii a forţelor spaţiale/cosmice americane - destinată a prelua supremaţia în spaţiul cosmic), respectiv prin reconstrucţia şi operaţionalizarea Flotei 2 a Marinei, care, tot potrivit ruşilor, ar avea ca principală misiune extinderea controlului militar american în Zona Arctică. Ambele realizări militare americane crează preocupare la Moscova şi ambiţionează FAR la riposte pe măsură.

Monitorizarea activităţilor militare aliate se derulează în paralel cu alte acţiuni militare ostile cu caracter permanent ale flotei şi aviaţiei militare ruse (inclusiv a celei strategice) în apropierea frontierelor statelor de pe flancul estic şi de nord al NATO şi UE, cu încercări la limita legislaţiei internaţionale de a pătrunde în spaţiul aerian şi apele teritoriale ale statelor ţintă. Se testează maniera de reacţie militară a NATO, se desfăşoară activităţi militare de tip ISTAR (intelligence, surveillance, target acquisition, and reconnaissance) de la cea mai mică distanţă de statele ţintă, cu scopul de a descoperi vulnerabilităţile acestora şi, în unele cazuri pentru intimidarea lor, ca şi mijloc de creştere a descurajării. Şi aceste tipuri de măsuri ostile conţin un risc ridicat pentru dezvoltarea unor situaţii periculoase. Creşterea tensiunilor militare se produce în oricare dintre situaţiile enunţate mai sus.

Deja sunt ani buni de când politicile externe şi militare ale preşedintelui Putin au consolidat substanţial forţa de proiecţie a influenţei ruse dincolo de frontierele naţionale, în special în zonele din vecinătatea apropiată, în pofida tuturor pronosticurilor privind epuizarea resurselor financiar-economice interne ruse de a susţine această campanie fără de sfârşit. În acelaşi timp, Moscova a lansat o largă campanie complementară pentru a-şi extinde pe cât posibil influenţa la scară globală,  subminând sistemul relaţiilor internaţionale susţinut de Occident.  

Moscova consideră că a venit  timpul pentru consolidarea flotei.

Dinamica evoluţiilor geopolitice care acompaniază dezvoltarea relaţiilor externe ruse din ultimii ani a determinat Moscova să adopte metode mai sofisticate de proiecţie a puterii şi forţei sale, care să ofere spaţii largi de manevră şi de dozare a presiunilor militare pentru atingerea obiectivelor concrete de politică externă. Cu toate acestea, se pare că strategii ruşi consideră că operaţiile terestre şi aeriene intensive de genul celor care au marcat confruntările din secolul trecut nu-şi găsesc locul în actualele configuraţii ale confruntărilor politico-militare şi economice actuale. Operaţiile ofensive de tip cibernetic nu sunt proliferate suficient, maturizarea conceptual-tehnologică a acestora fiind aşteptată în deceniile care vin. Dar operaţiile forţelor navale se pretează cel mai bine pentru exercitarea influenţei în areale geografice largi. Ca atare, se consideră că importanţa flotelor a redevenit vitală.

În prezent, Forţele Maritime Militare ruse au în compunere 4 flote (Flota Mării Baltice, Flota Mării Negre, Flota de Nord şi Flota Pacificului, precum şi Flotila Caspică (6). În anul 2013 a fost constituită Gruparea Navală la Marea Mediterană (”escadronul mediteranean”), precum şi Comandamentul Operativ pentru conducerea permanentă a forţelor navale care operează în acvatoriul mediteranean.

Rusia este, după SUA, cea de a doua putere militară navală la nivel mondial şi se află la concurenţă strânsă cu China în ceea ce priveşte dinamica de (re)construcţie a flotelor. Ca principale nave grele de luptă (7), Rusia are în serviciul operativ 1 portavion (spre comparaţie, SUA deţine 11, iar China 1), 11 submarine cu rachete nucleare balistice  (SUA - 14, China - 5), 47 submarine de atac (SUA - 57, China - 5), 52 de nave de desant maritim (SUA - 34, China - 42), 13 distrugătoare (SUA - 67, China - 38), 134 de fregate şi corvete  (SUA - 24, China - 124) şi 5 nave de luptă de croazieră purtătoare de rachete, din care 2 cu rachete nucleare (SUA - 22, China nu deţine).

Dezvoltarea sistemelor militare navale vizează până în anul 2020 crearea de grupări navale cu destinaţie multiplă, creşterea calitativă şi cantitativă a capacităţilor de luptă a submarinelor strategice şi a navelor de luptă de suprafaţă, precum şi crearea unor forţe navale de reacţie rapidă. Astfel, până în anul 2020, flotele vor primi pe ansamblu 54 de nave de luptă de suprafaţă moderne, 16 submarine mutirol (dintre care 8 submarine nucleare), 8 submarine strategice purtătoare de rachete clasa ”Borey”, cel puţin 20 de corvete şi 14 fregate, repectiv o serie de nave uşoare purtătoare de rachete.  

În cea de a doua etapă de dezvoltare a flotelor, în anii 2020 -2030, planificarea strategică va include, cel mai probabil, trecerea graduală către construcţia la scară largă a navelor subacvatice autonome (fără pilot) şi a sistemelor navele robotizate instalate pe platforme militare submarine. Se va urmări finalizarea cercetărilor pentru realizarea de armamente bazate pe principii avansate ale fizicii (este vorba de armamente energetice, laser etc.), în vederea trecerii la înzestrarea cu tehnică militară navală de următoarea generaţie.

Dezvoltarea infrastructurilor militare

Planurile de dezvoltare prevăd ca procesul de modernizare şi de construcţie a unor obiective speciale de infrastructură militară să se desfăşoare într-un ritm ridicat, care să permită sincronizarea cu intrarea în serviciul de luptă a noilor tipuri de tehnică militară grea, respectiv cu constituirea noilor unităţi militare. În anul 2018 au fost realizate lucrări la clădiri şi infrastructuri militare cu o suprafaţă totală de circa 3,6 mln.m.p. Sunt în curs de finalizare lucrările de reconstrucţie a pistelor la 19 aerodromuri militare şi obiectivele de infrastructură care vor găzdui zece brigăzi de rachete ”Iskander-M”. Într-o fază avansată se află construcţia infrastructurilor pentru şase regimente de rachete ”Yars” bazate terestru. În acest an va începe construcţia obiectivelor care vor asigura funcţionarea a două noi complexe logistice cu bază de producţie în Sevastopol şi Arhangelsk.

O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării infrastructurii militare în Zona Arctică, fiind finalizată construirea a 20 de infrastructuri (pista, instalaţii de aerodrom pentru echipamentele de deservire tehnică şi de radiolocaţie etc.) mimim necesare pentru reluarea zborurilor aviaţiei militare pe aerodromul ”Severomorsk-1”. Se află în grafic lucrările de construcţie a taberei modulare din localitatea Tiksi, unde vor fi dislocate unităţi ale Diviziei 3 de Apărare Aeriană a Flotei de Nord, prevăzută a fi constituită în acest an. Pe insulele Zemlya Aleksandra, Sredny, Vrangelya şi Myse Shmidta vor fi finalizate în acest an infrastructurile pentru dislocarea unor centre de radiolocaţie, a unităţilor de apărare aeriană şi a punctelor de dirijare a aviaţiei militare, iar pe insula Kotelny s-a trecut la reconstrucţia aerodromului militar ”Temp”.

Cooperare militară internaţională

Activităţile întreprinse de FAR pe linia cooperării militare externe au vizat anul trecut 98 de state. În ceea ce priveşte cooperarea tehnico-militară, statele ”favorite” au rămas China, India, Egipt, Algeria şi Vietnam. O atenţie specială a fost acordată, desigur, cooperării tehnico-militare cu unele dintre statele CSI, în special cu Azerbaidjan, Belarus şi Kazahstan. Totodată, au crescut vizibil contactele militare cu statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO), ale Asociaţiei Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN) şi cu formatele de dialog şi cooperare militară "SMOA Plus". Cu o parte din statele organizaţiilor menţionate au fost organizate circa 25 de aplicaţii militare comune în anul anterior, cele mai semnificative dintre acestea fiind exerciţiile OTSC - ”Interaction-2018” şi manevrele militare SCO ”Peace Mission-2018”.

O formă relativ eficientă de intermediere a relaţiilor FAR şi industriei militare ruse cu alte state pe linia cooperării tehnico-militare externe a fost Forumul Internaţional de Tehnică Militară "Armata-2018" organizat în Rusia, la care au participat delegaţii din 118 ţări, ceea ce, potrivit autorităţilor militare ruse reprezintă o creştere a interesului extern pentru cooperare în domeniu. Totodată, a fost remarcat interesul în creştere a cercurilor politico-militare şi diplomatice externe (cu excepţia celor occidentale) pentru Conferinţa Internaţională pentru Securitate de la Moscova (gândită a fi o conferinţă anuală de genul celei de la Munchen), la care anul trecut au participat un număr record de reprezentanţi din 95 de state şi 8 organizaţii internaţionale.

Eforturi mari pentru finanţarea FAR şi politici de personal

Preşedintele Putin a acordat o mare atenţie bugetului militar al Rusiei, recunoscând cu insatisfacţie vizibilă disproporţia mare între finanţarea apărării în SUA - nivel de circa 725 mld. USD şi cel al finanţării FAR, care, la nivelul execuţiei bugetare reale în anul anterior, a fost de circa 46 mld. USD.

Cifrele vorbesc de la sine, punând totodată în evidenţă discrepanţa puternică dintre ambiţiile mari şi puterea economico-financiară limitată de a acoperi cheltuielile necesare pentru materializarea acelor ambiţii de construcţie a unei puteri militare cu ascendente globale. A fost recunoscută şi tendinţa de reducere a cheltuielilor militare în acest an, în condiţiile în care creşterea economică prognozată este foarte redusă. Putin a explicat că, tocmai de aceea a fost aleasă calea finanţării cu prioritate a cercetării şi producţiei de echipamente înalt performante şi ”unice în lume”. Pe de altă parte, imposibilitatea de a finanţa apărarea la nivelul dorit forţează Moscova să treacă la prioritizare serioasă a proiectelor de dezvoltare a noilor capabilităţi strategice.            

Pe de altă parte, ministerul rus al apărării a raportat la finele anului anterior că toate programele privind implementarea politicilor de personal din cadrul FAR se află în grafic. Acestea se referă în special la profesionalizarea serviciului militar, deci la recrutarea de militari pe bază de contract cu pregătire de calitate din mediul civil. Ţinta este ca, la sfârşitul anului 2025, această categorie de personal să ajungă la cifra de 475 mii de militari (în anul 2018, din cele peste 60 de mii de persoane angajate, două treimi au avut studii superioare), urmând a fi redus porporţional, cu circa 220 de mii de persoane, numărul celor care ar fi trebuit să execute serviciul militar obligatoriu.

Este interesant de remarcat faptul că, potrivit autorităţilor militare ruse, la comanda marilor unităţi şi unităţi au fost selectaţi şi desemnaţi numai ofiţeri care au în palmares, dincolo de absolvirea şcolilor şi academiilor militare necesare, experienţă de luptă în teatrele de operaţii militare externe în care au fost prezente FAR de-a lungul timpului. Stadiul aplicării acestei politici se referă la toţi comandanţii trupelor regiunilor militare, la comandanţii unităţilor de forţe întrunite, la cei ai unităţilor din forţele terestre, aeriene şi antiaeriene, la comandanţii de divizii şi la 96% dintre comandanţii de brigăzi şi regimente.

O mare atenţie a fost şi va fi acordată calităţii pregătirii profesionale de carieră a corpului de ofiţeri al FAR (peste 12 mii de ofiţeri au intrat în cadrul FAR anul trecut), în ultima perioadă raportându-se o dezvoltare continuă a sistemului de învăţământ militar.

De asemenea, a fost semnalizată o creştere considerabilă a atractivităţii pentru profesia militară în rândul tineretului (în instituţiile militare de învăţământ superior, numărul de candidaţi fiind anul trecut de circa 20 persoane/loc).
În ultimii câţiva ani, FAR au trecut la dezvoltarea instituţiei politico-militare "YunArmia", destinată în exclusivitate educaţiei patriotice şi militare în rândul tineretului rus. Această instituţie are filiale în toate subiectele federaţiei, antrenând anul anterior peste 276 de mii de adolescenţi, în locaţiile de bază şi în peste 1600 de tabere de pregătire şi instruire.

@@@@@

(1) http://kremlin.ru/events/president/news/59431
(2) http://kremlin.ru/catalog/persons/90/events/59431
(3) https://news.rambler.ru/weapon/41672160-shoygu-ozvuchil-otvet-rossii-na-deystviya-ssha/
(4) https://function.mil.ru/news_page/country/more.htm?id=12216067@egNews
(5)La 19.01.2019, distrugătorul naval al SUA, Donald Cook, înarmat cu rachete de croazieră, a intrat în Marea Neagră, cu misiunea de a desfăşura operaţiuni pentru a consolida stabilitatea maritimă. Ministerul Apărării al Rusiei a ordonat ca nave ale Flotei Mării Negre să înceapă urmărirea îndeaproape a navei de război americane din momentul intrării în Marea Neagră.
(6) https://ru.wikipedia.org/wiki/Военно-морской_флот_Российской_Федерации
(7) http://eurasian-strategies.ru/media/insights/prognoz-mezhdunarodnye-ugrozy-2019/